Combaterea consumului de droguri: CSAT face comisii, experții cer acțiuni concrete
0Experții cer măsuri concrete și hotărâte care pot avea efecte palpabile în timp foarte scurt pentru a combate fenomenul drogurilor după ce CSAT decis formarea unui grup de lucru pentru a combate traficul și mai ales consumul de stupefiante în rândul tinerilor.
Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru, susține că decizia CSAT nu este neapărat una care poate schimba radical piața traficului și consumul de droguri în România, dar are și o parte foarte bună, dacă aceasta este și pusă în practică, evident.
„Este o formulă generală, ca să spun așa, dar avem totuși un document în care vorbește explicit de tratament și prevenire. Și acest lucru este foarte important, deoarece în acest moment nu există în toată țara nici măcar o clinică pentru tratarea dependenților de droguri care sunt minori. Majorii se mai pot trata în clinici private, cu costurile aferente, 1.000-1.500 de euro lunar, tarif scăzut și de fondurile venite de la Biserica Ortodoxă, uneori, dar minorii nu au unde. Deci la ora actuală majorii care nu au bani, dar și absolut toți minorii trebuie să se prezinte la spitale de psihiatrie pentru tratament. Evident, în acele spitale sunt oameni care au și alte afecțiuni și oricum nu se rezolvă prea mult, pentru că acolo dependenții de droguri sunt ținuți internați cel mult o săptămână, timp total insuficient pentru un tratament adecvat. Statul a investit prin ANA (Agenția Națională Antidrog - n.red.) milioane de euro în trei centre de tratament pentru dependenții de droguri, acestea au fost ridicate, au fost dotate, dar nu au funcționat nici măcar o zi. Să sperăm că lucrurile or să meargă într-o direcție bună acum. Nu spun să nu punem în continuare accent pe combaterea traficului, pe servicii (secrete - n.r.), pe poliție, dar să dăm o importanță asemănătoare și tratamentului, nu ca până acum”, a explicat Eugen Hriscu pentru „Adevărul”.
Problema nu este numai la elevi
Psihologul clinician specializat în adicții Mihai Copăceanu este însă de părere că decizia CSAT este o mare dezamăgire.
„Am avut mare încredere că vom primi vești bune, că s-au făcut deja analize și planuri cu privire la combaterea traficului inclusiv prin cooperarea la nivel internațional. Dacă în ședința CSAT s-a adus pe ordinea de zi subiectul drogurilor, iar din componența CSAT fac parte liderii SRI, SIE, MAI, MJ și MApN, în primul rând ne-am fi așteptat la un mesaj puternic, sigur și încrezător despre stoparea traficului de droguri în România cu implicarea directă și eficientă a acestor instituții. Cea mai mare problemă în România astăzi este disponibilitatea ridicată a drogurilor, faptul că drogurile se regăsesc cu ușurință și pot fi procurate din orice loc în România, din marile orașe sau din mediul rural în mai puțin de 30 de minute. Cu cât se reduce disponibilitatea drogurilor, cu atât se reduce consumul, și în consecință problemele de sănătate mintală. E o mare dezamăgire, deoarece nu am primit răspunsuri și soluții eficiente la traficul de droguri”, spune Mihai Copăceanu.
Psihologul mai susține că autoritățile au uitat un aspect important, că se are în vedere consumul de droguri în școală, însă marea problemă a consumului nu se rezumă la unitățile școlare (unde traficul este extrem de nesemnificativ) și nici la elevi. „Avem studenți și o serie de adulți cu probleme legate de consumul de substanțe, iată polițiști și magistrați. A fost greșită includerea doar a elevilor, a siguranței școlare. Avem nevoie de mai mult decât de grupuri de lucru interministeriale, care au o eficiență destul de scăzută, mai ales dacă în același grup sunt procurorii DIICOT și medicii sau psihologii care oricum au obiecte de activitate extrem de diferite. O veste bună a fost spre exemplu suplimentarea numărului procurorilor DIICOT dintre care unii strict pe combaterea traficului de droguri”, a precizat Mihai Copăceanu.
Grupul interinstituțional
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis să ia o serie de măsuri pentru o mai bună combatere a traficului și consumului de droguri în rândul tinerilor, fenomen care vine cu un cumul al „prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice”.
„Gestionarea fenomenului prevenirii și combaterii consumului de droguri în rândul tinerilor și al elevilor, inclusiv tratamentul de specialitate, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea, presupune un efort național conjugat, multidisciplinar, cu implicarea instituțiilor din arcul guvernamental, a serviciilor de informații, a structurilor Ministerului Public, a autorităților locale și a societății civile. Nu în ultimul rând, familia consumatorilor este deosebit de importantă și are un rol esențial în acest proces complex”, se arată într-un comunicat CSAT.
Astfel, membrii CSAT au decis constituirea unui grup de lucru interinstituțional format din secretari de stat, nominalizați de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații, procurori desemnați de către Ministerul Public și specialiști din instituțiile angrenate care, sub coordonarea Guvernului României, va elabora un plan comun de acțiune, aprobat la nivelul conducerii instituțiilor menționate.
Crește numărul procurorilor antidrog
Numărul posturilor de procurori din cadrul DIICOT urmează să fie suplimentat cu 25 (de la 306 la 331 de posturi), conform unui proiect de hotărâre de Guvern. De asemenea, numărul de posturi de personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ se va suplimenta cu 20 de posturi de grefieri şi 5 posturi de personal economic şi administrativ (de la 310 la 335 de posturi).
Conform notei de fundamentare, o parte dintre cele 25 de posturi de procurori vor fi alocate Secţiei de combatere a traficului de droguri din cadrul structurii centrale, pentru înfiinţarea unui serviciu specializat în combaterea traficului stradal de droguri pe raza municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov (7 posturi de execuţie + 1 post de conducere).
Celelalte posturi urmează să fie alocate, raportat la situaţia operativă şi necesităţi, structurilor teritoriale care înregistrează creşteri masive ale numărului de cauze penale vizând traficul de droguri/psihoactive, „preponderent ca urmare a unor festivaluri, concerte, turism, centre universitare mari, de pildă Serviciul Teritorial Constanţa, unde urmează a fi înfiinţat un Birou antidrog, care să acopere întreg judeţul Constanţa, cât şi Tulcea”, se arată în document.
Se încarcă comentariile...
