Video „Dă-i 20 de bețe să-i vină mintea la cap”. Criminologul Tudorel Butoi pledează pentru bătăi în închisori și critică măsurile blânde

Psihologul criminalist Tudorel Butoi a stârnit iar controverse după ce a susținut, în cadrul unui podcast, că în sistemul penitenciar ar trebui introdusă „corecția fizică”, pentru ca pedeapsa să îi sperie pe cei care încalcă legea.

Prof. Univ. Dr. Tudorel Butoi Foto: Mediafax

Invitat la Un podcast Tudorel Butoi a explicat că actualele pedepse nu mai au un efect suficient de descurajare, iar creșterea numărului de acte de violență și de ultraj ar demonstra că sancțiunile aplicate în prezent nu îi mai sperie pe infractori.

Potrivit acestuia, sancțiunile aplicate pentru anumite infracțiuni ar trebui să fie „foarte severe”.

„Pedepsele trebuie să fie foarte severe în ceea ce privește conținutul anilor de detenție. Dă-i pedeapsă să știe Bătăi fizice”, a afirmat specialistul.

„Să simți că în conduita ta a existat un moment în care ai fost corectat fizic”  ”

 Tudorel Butoi a mers și mai departe, susținând că persoanele condamnate pentru acte grave de violență, ultraj sau agresiuni împotriva polițiștilor ar trebui să suporte și sancțiuni fizice.

„Tu trebuie să te temi de corecția fizică. Că îți dă ăla 10 bastoane, să simți că în conduita ta a existat un moment în care ai fost corectat fizic. Ia dă-i 20 de bețe la c*r, să vedeți cum îi vine mintea la cap”, a declarat acesta.

„În Evul Mediu, pedepsele acelea crunte de ce credeți că se dădeau?”

Butoi a invocat exemple din alte state și a susținut că astfel de măsuri ar avea rolul de a preveni comportamentele infracționale.

„În Evul Mediu, pedepsele acelea crunte de ce credeți că se dădeau? Să prevină să nu mai facă și alții la fel”, a argumentat el.

Critici la adresa actualului sistem

Criminologul s-a declarat nemulțumit și de unele măsuri alternative la detenție, precum controlul judiciar sau monitorizarea electronică prin brățări.

În opinia sa, anumite infracțiuni grave nu ar trebui sancționate prin măsuri considerate prea permisive.

„Nu îmi trimite mie unul care a făcut tâlhărie să stea acasă cu brățară. Sunt lucruri ineficiente, făcute de spectacol”, a spus Butoi.

Drepturile omului, un subiect de dispută

Când realizatorul podcastului a ridicat problema incompatibilității unei asemenea măsuri cu standardele europene și cu legislația privind drepturile omului, Tudorel Butoi a respins criticile, afirmând că societatea nu ar trebui să evite dezbaterea unor sancțiuni mai dure pentru infractori.

„Nu trebuie să ne ferim de chestiunile astea. Trebuie să le discutăm”, a afirmat acesta

O propunere care ar contrazice standardele europene

Deși afirmațiile readuc în atenție o dezbatere sensibilă privind eficiența pedepselor, combaterea recidivei și limitele pe care statul le poate avea în sancționarea infractorilor violenți, declarațiile psihologului criminalist Tudorel Butoi sunt de natură să provoace reacții puternice, în condițiile în care legislația românească și normele europene interzic tratamentele degradante sau pedepsele corporale aplicate persoanelor private de libertate.

Tudorel Butoi, despre educația copiilor și limitele psihologiei moderne: „Nu întotdeauna rezultatul este obținut de psiholog”

În aceeași discuție în care a pledat pentru sancțiuni mai dure împotriva infractorilor, criminologul și psihologul Tudorel Butoi a abordat și tema educației copiilor, criticând atât atitudinea unor părinți, cât și abordările pe care le consideră prea blânde în psihologia contemporană.

Butoi a susținut că formarea unui tânăr depinde în primul rând de familie, școală și dezvoltarea unei activități utile.

„Educația în familie, educația în școală, meseria. Fă ceva productiv să iasă din mâna ta”, a afirmat acesta.

„Psihologul nu rezolvă întotdeauna problema”

Psihologul a explicat că experiența acumulată în cabinet l-a făcut să concluzioneze că succesul unei intervenții nu depinde exclusiv de specialist.

„Am demonstrat că psihologul singur, oricât ar fi de bun, nu întotdeauna obține rezultatul”, a spus Butoi, referindu-se la situațiile în care problemele unui copil sunt strâns legate de mediul familial sau de lipsa unei implicări constante din partea părinților.

Exemplul adolescentului care nu învață

În cadrul podcastului, Tudorel Butoi a prezentat un exemplu ipotetic al unei familii care apelează la psiholog pentru că fiul lor adolescent nu învață și își petrece timpul pe telefon sau dormind.

Potrivit acestuia, mulți părinți încearcă să transfere întreaga responsabilitate asupra specialistului, fără să analizeze cauzele comportamentului copilului și fără să impună reguli clare în familie.

Butoi a susținut că preferă să poarte discuții directe și incomode cu adolescenții, pentru a-i confrunta cu propriile probleme și a-i determina să conștientizeze consecințele alegerilor lor.

Declarații controversate despre motivația adolescenților

În relatarea sa, psihologul a povestit că încearcă uneori să provoace adolescentul prin observații legate de aspectul fizic, lipsa relațiilor sociale sau a succesului în grupul de prieteni.

Strategia, pe care el o descrie drept un „duș rece”, a fost contestată chiar în timpul podcastului de interlocutor, care au remarcat că astfel de replici ar putea fi interpretate ca forme de bullying.

Butoi a respins însă această critică și a susținut că, în opinia sa, tinerii au nevoie uneori de confruntări directe cu realitatea și nu doar de încurajări și validare permanentă.

Critici la adresa abordărilor „prea blânde”

Pe parcursul discuției, criminologul a criticat ceea ce el consideră a fi o tendință a societății moderne de a evita confruntarea și sancțiunea.

El a sugerat că anumite probleme de comportament nu pot fi rezolvate exclusiv prin discurs motivațional sau prin atitudini excesiv de protective, ci necesită limite clare și asumarea responsabilității.

Val de reacții

Podcastul a generat un val de reacții, mulți utilizatori apreciind ideea unor pedepse mai dure și a unui regim mai sever în penitenciare.

„Și condițiile din penitenciare să fie cât mai proaste, să simtă că este la pușcărie, nu la hotel”, se arată într-un comentariu care a adunat zeci de aprecieri.

„Societatea modernă nu mai are modalități de corectare a comportamentelor”, a apreciat altcineva.

Alți internauți și-au exprimat acordul fără rezerve cu opiniile invitatului,  însă au existat  și voci critice:

„Și dacă și tu ești corectat fizic? Hai să ne facem legea fiecare bătrân psihopat!”.

În discuție au fost invocate și metodele de disciplinare din perioada comunistă:

„Se știa o frică de bătaia la tălpi sau cu prosopul ud, pe timpul lui Ceaușescu, de te picurai în chiloți doar când auzeai cuvântul «miliție»! Cui îi mai este frică de poliție astăzi?”, a scris un utilizator.

De altfel, numele lui Tudorel Butoi a fost legat în trecut de controverse similare. În februarie 2010, în cadrul unei intervenții televizate la Realitatea TV, psihologul criminalist Tudorel Butoi a comentat pe marginea unor cazuri de agresiuni și infracțiuni comise împotriva femeilor, exprimând opinii care au stârnit un val masiv de indignare publică și reacții vehemente din partea organizațiilor civice și a apărătorilor drepturilor omului.

În acea emisiune, Butoi a susținut că o mare parte dintre victimele care sunt agresate pe stradă, în parcuri sau în alte locuri publice poartă o vină prin comportamentul, naivitatea sau lipsa de prudență de care dau dovadă. În argumentarea sa, el a folosit sintagma metaforică de „leliță balcanică” pentru a descrie o anumită mentalitate lipsită de vigilență și de simț al autoconservării în fața pericolelor. Derapajul i-a adus la acea vreme o sancțiune din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).