Curtea de Apel Bucureşti discută în noiembrie cererea Monei Muscă de revizuire a verdictului CNSAS

Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Nicolae Florescu, a trimis, joi, dosarul Monei Muscă înapoi la Secţia a III-a Civilă. Cererea de revizuire a deciziei de colaborare cu Securitatea a fostului deputat va fi discutată pe 13 noiembrie.

Potrivit NewsIn, secţia civilă a Curţii de Apel Bucureşti şi Secţia de contencios administrativ au considerat că nu sunt competente în dosarul Monei Muscă, însă preşedintele Curţii a decis că nu este vorba de un conflict negativ de competenţă.

La termenul din 2 octombrie, magistraţii Secţiei a III-a civilă au decis să trimită dosarul preşedintelui Curţii de Apel.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Aceasta a hotărât să conteste acestă decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă.

Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Secţiei de contencios administrativ, dar magistraţii au decis că nu este de competenţa acestei secţii să judece litigiul dintre Mona Muscă şi CNSAS. Dosarul a fost trimis ulterior, pe un circuit intern, la Secţia civilă a Curţii de Apel.

În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.

Afacerea "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Şandru a lansat informaţia că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa de lucru a Colegiului CNSAS.

Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relaţia cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara.

Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia că relaţia Monei Muscă-Securitate se defineşte ca "poliţie politică".

"Este o gravă eroare. Voi face contestaţie şi voi merge în instanţă. Sunt uluită ce se poate întâmpla cuiva în România, ce se poate întâmpla atunci când partenerii sau adversarii politici vor să te elimine sau atunci când nu faci parte din niciun grup de interese. La ce foloseşte nu ştiu", a spus Monei Muscă, imediat după aflarea verdictului.