Video „Un râu și-a recâștigat libertatea”. Primul baraj demolat pentru refacerea unui râu din România, între entuziasm și controverse

Peste 600 de baraje și stăvilare amplasate pe râurile din Europa au fost demolate în ultimii ani, fiind considerate obstacole pentru cursurile de apă. În România, primul astfel de baraj a fost demolat recent în județul Argeș, iar acțiunea a stârnit controverse.

Barajul demolat în județul Argeș. Foto: Aqua Crisus

Barajul de plutărit Pojarna, amplasat pe cursul superior al râului Doamnei, la Nucșoara, în județul Argeș, a fost demolat într-un proiect derulat de Asociația Aqua Crisius, cu sprijinul Open Rivers Programme.

Lucrările s-au încheiat la sfârșitul lunii septembrie 2026 și, potrivit organizației, au restabilit continuitatea râului pe o lungime de 13,1 kilometri.

„Un baraj a dispărut. Un râu și-a recâștigat libertatea. Pe cursul superior al râului Doamnei, vechiul baraj de plutărit Pojarna bloca migrația peștilor spre habitatele de reproducere și reținea sedimentele esențiale pentru ecosistem. Astăzi, bariera a fost eliminată complet. Rezultatul: 13,1 kilometri de râu reconectați”, a transmis Asociația Aqua Crisius.

Materialele recuperate din baraj au fost folosite de artistul vizual Daniel Dan pentru realizarea unui monument dedicat plutăritului. „Redăm râului continuitatea și păstrăm memoria comunității”, a precizat organizația pe pagina sa de Facebook.

Demolarea barajului, între felicitări și critici

Anunțul publicat pe pagina de Facebook a asociației a stârnit numeroase reacții. Unii dintre cei care au comentat au apreciat inițiativa, în timp ce alții au criticat demolarea, invocând riscul inundațiilor, utilitatea construcției sau valoarea sa pentru istoria locului.

„Felicitări! Cu voi, ușor, ușor, lucrurile o iau pe drumul normal!”, a scris un internaut.

„Treabă bună, continuați această activitate importantă. Peștii o vor aprecia!”, a transmis un altul, într-un comentariu în limba engleză.

Alte reacții ale românilor au vizat presupusul rol al vechiului baraj în protejarea zonei de viituri.

„Să sperăm că nu vine vreo viitură pe viitor, că știți, barajele au și rolul de a controla astfel de fenomene”, a comentat un utilizator.

Ulterior, acesta a precizat că nu analizase situația concretă a construcției de la Pojarna, ci se referea la ideea demolării unui baraj.

„Poate că era mai bine dacă era întărit, dacă era slăbit. Oricum, barajele au și roluri utile, după cum spuneam”, a completat acesta.

Cei de la Aqua Crisius au răspuns că proiectele de acest tip vizează construcțiile care nu mai au utilitate, nu barajele aflate în exploatare.

„Conceptul de «dam removal» vizează exclusiv structurile abandonate, inactive și inutile din punct de vedere economic sau social, fără a afecta în vreun fel amenajările hidroenergetice sau de gospodărire a apelor aflate în uz, care rămân vitale pentru comunități”, a explicat asociația.

În cazul barajului Pojarna, organizația a susținut că păstrarea resturilor construcției putea genera, la rândul ei, riscuri.

„Acumularea temporară de apă putea determina, în cazul cedării sale, probleme cum au mai fost în zonă. Nemaivorbind de eroziunea malului drept, generată din același motiv”, au precizat reprezentanții Aqua Crisius.

Alți români au contestat explicația potrivit căreia vechea amenajare împiedica migrația peștilor. „Barajul era spart de mulți ani, apa circula, peștii migrau nestingheriți. Era foarte mult păstrăv de la baraj în sus, spre Nisipi”, a susținut unul dintre ei.

Altcineva a afirmat că ceea ce mai rămăsese din construcție forma un repeziș și prag de fund foarte bun pentru oxigenarea apei. Unii s-au arătat nemulțumiți de dispariția unui reper al vechilor activități forestiere din zonă.

„Ați distrus un baraj care nu deranja pe nimeni, era un martor tăcut al modului în care se făcea exploatare forestieră sustenabilă în trecut”, a scris o româncă.

„Ați distrus un punct de orientare pe Valea Rea, cât și martorul activității din trecut a buștenarilor!”, a reproșat un alt comentator.

Asociația a arătat că recuperarea unor elemente ale construcției și transformarea lor într-un monument au urmărit tocmai păstrarea memoriei locului.

„Resturile barajului de plutărit riscau să dispară la prima viitură majoră, amenințând și zona din aval. Pentru a preveni acest lucru, am lansat un proiect de salvare și valorificare: împreună cu un artist vizual, doctor în sculptură, am transformat elementele recuperate într-un monument artistic. De asemenea, un panou informativ amplasat la fața locului va evidenția istoria și obiceiurile locale”, a transmis Aqua Crisius.

Peste 600 de bariere eliminate de pe râurile Europei

În ultimii ani, în Europa Occidentală s-a dezvoltat o mișcare tot mai amplă pentru înlăturarea barajelor vechi și inutile, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea râurilor și fauna acestora.

În 2025, au fost eliminate 603 bariere, potrivit raportului publicat de Wetlands International Europe, fiind stabilit un nou record pentru al cincilea an consecutiv.

„Acest efort fără precedent a reconectat peste 3.740 de kilometri de râuri pe continent, consolidând reziliența climatică, securitatea apei și a hranei, biodiversitatea și accelerând refacerea ecosistemelor de apă dulce”, notează autorii raportului.

Până în 2025, 29 de state au demolat baraje și praguri de apă considerate inutile. Anul trecut, în Suedia au fost dezafectate 173 de bariere, aceasta fiind urmată de Finlanda și Spania, fiecare cu peste 100 de eliminări.

„Majoritatea barierelor eliminate în 2025 au fost structuri mici și depășite, precum podețe și praguri. Aceste eliminări sunt adesea foarte eficiente din punctul de vedere al costurilor și, atunci când sunt realizate la scară largă, aduc beneficii cumulative substanțiale”, arată organizația.

România, peste 2.000 de baraje și sute de construcții abandonate

Peste 2.000 de baraje au fost construite în ultimele trei secole pe teritoriul României, iar dintre acestea mai puțin de 200 sunt considerate de importanță excepțională sau deosebită. Sute de baraje mici, multe ridicate pe vremea fostelor CAP-uri și IAS-uri, au rămas abandonate după privatizări, falimente și schimbări de proprietari.

„Practic erau ale nimănui, nu aveau nici apărare, nici exploatare și nici responsabil. Deci erau acele baraje mici, cu rol modest: irigații locale, iazuri piscicole, utilități sezoniere. Barajele fără noroc, mici și nesemnificative cum le-au considerat unii, pot pune în pericol oameni, case, drumuri”, explica Gabriel Musteață, specialist la Apele Române.

Propunerea de eliminare a unor astfel de construcții a stârnit controverse, după ce în spațiul public au fost promovate informații potrivit cărora directivele europene ar impune desființarea barajelor mari, lucru negat de autorități.

„«Barierele» reprezintă, în principal, lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, fără utilitate pentru societate, precum praguri transversale mici, stăvilare vechi, podețe, praguri de fund, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, adesea nefuncționale ori abandonate”, informa Administrația Națională „Apele Române”.

Reprezentanții instituției au precizat că discuția nu viza demolarea barajelor importante. În cele mai multe cazuri, soluțiile ar urma să fie de adaptare prin reprofilări sau amenajarea unor pante line ori pasaje pentru pești, iar dezafectarea ar fi luată în calcul doar în cazuri punctuale.