Cum sa ne ferim de kitsch

Case de inaltimi si forme diferite, cu aliniamentul la strada nerespectat, amestecarea stilurilor intr-o constructie si imbinarea nepotrivita a materialelor ori folosirea unor elemente de arhitectura

Case de inaltimi si forme diferite, cu aliniamentul la strada nerespectat, amestecarea stilurilor intr-o constructie si imbinarea nepotrivita a materialelor ori folosirea unor elemente de arhitectura la alta scara decat cea normala sunt doar cateva elemente care definesc kitsch-ul arhitectural. De asemenea, unele constructii vechi, care aratau decent si care se incadrau in contextul urban din perioada interbelica, au fost mutilate de interventiile de prost gust al noilor proprietari. Acestia au cheltuit gramezi de bani, stricand si imaginea orasului. Arhitectul Alexandru Beldiman ne invata cum sa evitam pacalelile unor constructori mai putin priceputi sau cum sa ne ferim sa cadem in capcana kitsch-ului. Metoda exemplului este usor de inteles, chiar si de nespecialisti. Dl. Beldiman a comentat imaginile alaturate, care reprezinta doua exemple ce ilustreaza kitsch-ul in arhitectura urbana. Pe un bulevard important (e vorba de Bulevardul Titulescu), unde majoritatea constructiilor sunt imobile cu parter si opt pana la zece etaje, apare dintr-o data aceasta constructie cu parter si doar trei etaje (foto 1). "Majoritatea constructiilor din acest ansamblu au acoperisuri-terasa, terminate cu linii orizontale. Exemplul ales de noi are acoperis in panta. Un alt element in neregula e faptul ca oamenii care au construit aceasta cladire au lipit-o de partea laterala a blocului vecin, cu acordul de neinteles al locatarilor, care aveau ferestrele de la baie acolo si care au sacrificat astfel ventilarea naturala. Deranjanta este si disproportia dintre gol si plin (cel mai bine se vede la stalpul de pe colt), ceea ce da nastere la mari indoieli in privinta calculului antiseismic al acestei constructii. Forma fatadei este si ea aberant conceputa. In timp ce toate constructiile de aici sunt aliniate la bulevard, sediul bancii nu tine cont de aceasta aliniere. La fel si materialele folosite. Partea de jos este placata cu mozaic, lucru care n-are nici o legatura cu restul. Unele zone sunt zugravite, altele nu. De asemenea, spatele cladirii da in curtea liceului, o alta aberatie. Forma balcoanelor e caraghioasa si neadecvata locului. La fel de frapant e felul grosolan in care sunt impartite ferestrele. O disproportie totala creata de distantele dintre ele, care sunt de toate dimensiunile. Unele sunt drepte, altele arcuite, unele sunt din plastic, altele din lemn. Totul e inacceptabil, incepand cu esteticul si terminand cu planul functional". "In imaginea alaturata, avem de-a face cu o constructie pe care as numi-o "kitsch cu staif", cu pretentii. In partea stanga, exista o constructie veche, la care s-a lipit aceasta. Intotdeauna trebuie stabilit "un dialog rezonabil" intre vechi si nou. Or, tipul acesta de plan e valabil pentru o casa care s-ar fi amplasat pe un teren liber de jur imprejur. Coloanele imbracate in otel inoxidabil, specifice stilului high-tech, n-au ce cauta in combinatie cu restul. La origine sunt stalpi de sustinere, dar acolo unde ies in afara s-a contat pesemne pe un efect decorativ, care e in zona ridicolului. Copertina de la intrare e disproportionata si ea in raport cu constructia. Aceasta marcheaza, chipurile, o intrare care e tratata monumental, cu o scara de marmura, cu balustrade de inox, deasupra careia se afla un mic cozoroc de sapca. N-are nici o legatura pozitia si forma ei cu restul constructiei. Totul e facut la intamplare, ca si cum aceste elemente ar fi aparut ulterior. Mergand in sus, se observa acea retragere in forma de tort, care n-are nici o justificare. Aceasta cadere in trepte ar fi avut, eventual, un rost daca era indreptata catre casa alaturata, ca o reverenta fata de ceea ce exista: o casa decenta, cu un anumit caracter. Or, neinspiratul constructor si-a asezat aici "tortul", netinand catusi de putin seama de context. Asemenea exemple sunt inacceptabile intr-o capitala europeana", a conchis arhitectul Alexandru Beldiman.