Marea Neagră își schimbă culoarea. Imagini spectaculoase din satelit și un avertisment îngrijorător
Imagini satelitare surprinse în 2026 arată zone întinse din Marea Neagră colorate în verde, turcoaz și albastru lăptos, un fenomen care atrage atenția cercetătorilor asupra degradării ecosistemului marin.

Într-o analiză publicată de The European Correspondent, Martin Tomov, activist al Greenpeace Bulgaria, a explicat schimbarea este vizibilă inclusiv cu ochiul liber.
„Vara aceasta am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se poate observa cât de verde este apa”, a declarat Tomov, adăugând că observațiile sale sunt confirmate de imaginile satelitare furnizate de EUMETSAT.
Fenomenul poartă numele de eutrofizare și este provocat de excesul de substanțe nutritive care ajung în apă. Acestea favorizează dezvoltarea explozivă a algelor și a fitoplanctonului, transformând culoarea mărilor și râurilor.
Potrivit sursei citate, excesul de nutrienți provine în principal din îngrășămintele agricole și dejecțiile animale transportate de râuri. Atunci când algele mor și putrezesc, ele consumă oxigenul din apă, sufocă peștii și pot elibera gaze toxice, afectând grav viața marină.
„Afectează întregul lanț trofic”
Martin Tomov avertizează că efectele nu se opresc aici.
„Algele blochează și lumina soarelui; acest lucru împiedică supraviețuirea multor organisme și afectează întregul lanț trofic”, a declarat reprezentantul Greenpeace.

Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa, din cauza caracterului său semiînchis. Apa se reînnoiește greu, iar poluanții aduși de râuri rămân mult timp în bazin.
„Aproximativ 70% din eutrofizarea Mării Negre provine din Dunăre”, susține Tomov.
Datele citate în analiză arată că problema depășește cu mult granițele Mării Negre. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, aproape o treime dintre râurile, lacurile și apele de coastă din UE și nu mai puțin de 81% din apele marine sunt afectate de eutrofizare.
Consecințele sunt resimțite inclusiv în turism. Patrick Durand, cercetător la institutul național francez pentru agricultură și mediu, explică faptul că „turismul este afectat deoarece algele ajung pe plaje, unde creează un miros neplăcut și persistent”.
Există însă și motive de optimism. Potrivit lui Durand, nivelurile de nitrați și fosfați au scăzut lent în Europa în ultimii 15 ani datorită reglementărilor de mediu, însă fenomenul nu a dispărut.
„Înfloririle algelor vin în valuri”, avertizează specialistul, explicând că verile foarte calde și secetoase pot declanșa noi episoade de proliferare masivă a algelor.
Experții susțin că soluțiile există: extinderea stațiilor de epurare, reducerea poluării agricole, crearea de rezervații marine și plantarea de perdele verzi de-a lungul cursurilor de apă. În opinia lui Tomov, una dintre priorități este tratarea mai eficientă a apelor uzate.
„Trebuie să construim mai multe stații de epurare, ceea ce va duce la ape mai curate. Noi dăm o voce mării, pentru că este o majoritate tăcută”, a concluzionat activistul Greenpeace.




















































