Cum s-a transformat visul unui asistent social în hrană pentru sute de mii de români
0Într-o țară unde se aruncă peste două milioane de tone de mâncare pe an, mii de oameni nu știu ce vor pune mâine pe masă. Banca pentru Alimente recuperează produse încă sigure pentru consum și le redirecționează acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
„Moș Crăciun nu m-a uitat”. A spus-o un băiețel, la două luni distanță față de Crăciun, care nu se vedea de zâmbet, după ce a găsit într-un pachet primit de la o organizație parteneră a Băncii pentru Alimente un Moș Crăciun din ciocolată, rămas de la ultima colectă.
Înainte să arunci ceva din frigider sau să cumperi mai mult decât ai timp să gătești, merită să te gândești la asta: undeva, un copil se bucură cu adevărat de un produs retras de la raft doar pentru că sezonul Sărbătorilor a trecut, nu pentru că nu mai e bun de consum.
România aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare. În același timp, sute de mii de oameni trăiesc cu grija zilei de mâine, iar uneori, cu bucuria neașteptată că cineva, undeva, n-a uitat de ei.
„Peste 320.000 de persoane primesc sprijin alimentar constant prin rețeaua Băncii pentru Alimente. Din 2017 încoace, au fost salvate aproape 35.000 de tone de hrană, transformate în peste 69 de milioane de porții distribuite către oameni aflați în nevoie”, spune, pentru Adevărul, Lăcrămioara Rediu, Director Fundraising și Comunicare în cadrul Băncii pentru Alimente (BPA).
„Ce facem nu este doar un transfer de produse. Este un mod de a reda hranei valoarea ei reală (...) și demnitatea celor care o primesc”, explică echipa Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Cât aruncăm, cât am putea ajuta
Gabriel Sescu, fondatorul acestei rețele, obișnuia să propună un exercițiu simplu: să luăm un borcan gol și, de fiecare dată când aruncăm mâncare, să punem echivalentul în bani în acel borcan. După o lună, vom înțelege singuri cât irosim și cât am fi putut ajuta.
Banca pentru Alimente înseamnă exact asta: o punte între surplus și lipsă. O formă organizată de solidaritate, prin care ceea ce ar fi ajuns la gunoi devine resursă esențială pentru mii de familii, vârstnici, copii sau persoane care muncesc, dar nu reușesc să-și asigure constant hrana.
În 2024, rețeaua Băncilor pentru Alimente din România a salvat aproape 9.000 de tone de produse care altfel ar fi fost pierdute și au ajuns la peste 312.000 de oameni. De altfel, în primele luni din 2025, au fost deja redistribuite 5.953 de tone, echivalentul a peste 11,9 milioane de porții de mâncare.
În total, din 2017 până azi, rețeaua a recuperat peste 34.000 de tone de alimente, în valoare de aproape 70 de milioane de euro. Fiecare kilogram a fost colectat, sortat, păstrat în condiții de siguranță și dus acolo unde era nevoie, printr-un sistem care funcționează în fiecare zi, în 9 Bănci Regionale și zeci de depozite.
„Fiecare aliment salvat înseamnă mai puțină risipă și mai multă speranță. E un gest de eficiență economică, dar și de solidaritate umană”, spune echipa BPA.
Oameni care duc binele mai departe
Peste 837 de organizații partenere din toată țara transformă în fiecare zi produsele primite în mese calde, sprijin concret și normalitate pentru oameni care nu știu ce vor pune pe masă mâine. Ceea ce face diferența în acest circuit nu sunt doar cifrele. Sunt oamenii care duc mai departe hrana salvată și care știu exact unde ajunge fiecare pachet: 52 de angajați, sute de ONG-uri locale, peste 10.500 de voluntari activi la ultima Colectă Națională de Alimente și un număr în creștere de companii care aleg să doneze în loc să arunce.
Cine sunt oamenii care primesc sprijin? Vorbim despre familii care trăiesc din venituri minime și încearcă să le ofere copiilor măcar o masă caldă pe zi. Părinți care aleg să nu mănânce, pentru a mai păstra ceva pentru zilele următoare. Vârstnici singuri, care uneori trebuie să aleagă între mâncare și medicamente. Mame care cresc singure copii în comunități unde sprijinul ajunge greu. Adolescenți din centre de plasament, pentru care un pachet alimentar înseamnă o masă în plus.
Tot mai des, ajung să depindă de aceste pachete și oameni activi, care muncesc, dar nu reușesc să acopere costurile vieții, mai ales în zone afectate de inflație și lipsa infrastructurii sociale.
În rural, realitatea e și mai dură: peste 45% dintre locuitori sunt expuși riscului de sărăcie, potrivit Eurostat. Iar un studiu World Vision România arată că 22% dintre copiii din mediul rural merg seara la culcare nemâncați.
Fundația Pro Educatione din Iași oferă zilnic mese calde pentru 60 de elevi. Colaborarea cu Banca pentru Alimente înseamnă mai mult decât o reducere de costuri, este o lecție zilnică pentru copii despre responsabilitate, respect și risipă. „Colaborarea noastră cu Banca de Alimente și cu magazinele partenere oferă o șansă elevilor să fie responsabili de viitorul lor, să prețuiască bunurile și mai ales să învețe să evite risipa de alimente prin responsabilitate”, transmit reprezentanții fundației.
La rândul său, Fundația Emmaus din Iași ne povestește că, înainte de colaborarea cu Banca de Alimente, cheltuielile pentru o săptămână de masă ajungeau la aproximativ 1.750 de lei: „Acum, cu un cost maxim de 50 de lei pe zi, reușim să asigurăm un meniu variat, echilibrat din punct de vedere nutrițional și cu un maxim de aport de vitamine.” Astfel, hrana salvată nu înseamnă doar alimentație, ci și oportunitate.
Pentru unele organizații, alimentele donate acoperă o parte importantă din nevoile lunare: „Din consumul nostru lunar, 80% din produse sunt oferite de către Banca pentru Alimente”, transmite Fundația Umanitară Pacea. Un sprijin esențial, care le permite să se concentreze pe alte activități la fel de importante, de la servicii sociale la formare, consiliere sau integrare.
La Brașov, Fundația Emmanuel mărturisește că „s-a putut observa o îmbunătățire reală a calității vieților beneficiarilor” de când a început colaborarea cu Banca Regională, iar Fundația de Sprijin a Vârstnicilor din Galați consideră că ajutorul primit este „sursa de a merge mai departe în aceste vremuri foarte dificile”, iar pentru mulți bunici, această continuitate înseamnă adesea diferența dintre singurătate și sprijin.
De asemnea, pentru multe dintre organizațiile partenere, Colecta Națională de Alimente reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale anului, un reper în calendarul acțiunilor de solidaritate și sprijin comunita. „Colecta de Crăciun 2024 s-a materializat într-o campanie spectaculoasă de distribuire a pungilor cu alimente, care s-a cifrat la aproximativ 500 de pachete”, mărturisesc cei de la SIB PAX. Este dovada că această inițiativă aduce nu doar alimente, ci și bucurie, liniște și un strop de normalitate acolo unde este cea mai mare nevoie.
Ce schimbă, de fapt, o pungă cu alimente livrată la timp? Mai mult decât pare la prima vedere. O masă caldă, da, dar și un spațiu de respiro, o pauză de la grija zilnică, o șansă de a face un pas în plus.
„Autonomia nu se naște dintr-un gest singular, ci dintr-un lanț de gesturi sincere și constante. Prin rețeaua noastră de ONG-uri partenere, hrana ajunge la oameni care se confruntă cu lipsuri reale, iar ajutorul oferit constant poate deveni fundația pentru un nou început. Organizațiile cu care lucrăm văd direct efectele sprijinului oferit. Pentru mulți dintre cei ajutați, accesul constant la hrană înseamnă un prim pas spre o formă de stabilitate în viața de zi cu zi. E un proces care cere timp, dar e unul dintre cele mai valoroase drumuri pe care le putem susține”, declară Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Este o observație care se confirmă constant în teren. Când o mamă știe că are ce pune pe masă copilului, poate începe să se gândească la viitorul lui. Când un vârstnic nu trebuie să aleagă între hrană și medicamente, poate urma tratamentul. Când un copil mănâncă regulat, poate merge la școală cu mintea limpede.
Totul începe cu o întrebare simplă, dar radicală: ce facem cu mâncarea care nu mai poate fi vândută, dar este încă bună?
Logistica binelui, contra-cronometru
Rețeaua Băncilor pentru Alimente oferă un răspuns concret și organizat. Zilnic, echipele din cele 9 Bănci Regionale colectează produse din toată filiera agroalimentară, de la producători, procesatori, distribuitori și retaileri, până la depozite mari sau magazine de cartier. Este vorba despre alimente care nu mai pot fi vândute, dar sunt încă perfect sigure pentru consum, care sunt colectate din supermarketuri, depozite și unități de procesare, apoi redistribuite în mod organizat către ONG-uri locale care lucrează direct cu oameni în nevoie.
Alimentele sunt preluate cu mașini frigorifice, în condiții stricte de siguranță alimentară, indiferent că e vorba despre lactate, carne, ouă, produse congelate sau mâncare gătită. Apoi ajung în depozitele băncilor, spații dotate cu zone de frig, congelare și sortare. Fiecare produs este verificat, înregistrat, etichetat și redirecționat mai departe, în funcție de nevoile organizațiilor partenere. „Unul dintre cele mai mari obstacole cu care ne confruntăm este timpul. Lucrăm cu produse care au adesea termene scurte de valabilitate, astfel fiecare zi, fiecare oră, fiecare minut contează. Întregul mecanism, de la preluarea alimentelor, la depozitare și distribuție, funcționează într-un ritm organizat, într-o cursă contra-cronometru, în care fiecare pas trebuie să fie făcut „la timp””, mai spun reprezentanții BPA.
Ceea ce ajunge în pachetele finale e hrană salvată, dar sigură. Nu există compromisuri pe partea de calitate sau condiții de păstrare, asigură echipa BPA. De aceea, rețeaua e construită ca un circuit profesionalizat: cu șoferi, specialiști în logistică, coordonatori regionali, parteneri din transport și echipe administrative care fac legătura cu ONG-urile din teren.
În 2025, BPA lucrează și la o aplicație IT integrată cu sistemul „Bring The Food”, pentru a eficientiza fluxurile de donații, trasabilitatea alimentelor și comunicarea cu partenerii. Tot în acest an, Banca pentru Alimente testează noi instrumente de măsurare a impactului ecologic: CO₂ economisit, apă salvată și amprentă de carbon redusă prin redistribuire.
Ideea BPA i-a aparținut lui Gabriel Sescu, asistent social cu peste 25 de ani de experiență în sectorul umanitar. După un stagiu la Banca pentru Alimente din Milano, Gabriel s-a întors în România cu un plan clar: să creeze un sistem prin care mâncarea care nu mai poate fi vândută să ajungă la cei care nu au ce mânca.
Așa a luat naștere, în 2016, prima Bancă pentru Alimente din România. Nu exista precedent. Nu exista infrastructură. A existat însă perseverență. Din câteva parteneriate locale și multă muncă de convingere, ideea a devenit repede rețea națională.
Gabriel Sescu a plecat dintre noi în aprilie 2025, la doar 53 de ani. Dar ceea ce a construit continuă să funcționeze în fiecare zi, într-un sistem caare salvează alimente, dar mai ales ființe umane. „A fost un om pentru care bunătatea nu avea limite. A construit acolo unde nu exista nici măcar o cărămidă, a convins acolo unde exista scepticism, a creat o rețea națională care hrănește astăzi sute de mii de oameni în nevoie. Și ne-a lăsat un crez pe care îl luăm cu noi mereu: împreună putem face Binele mai Bine. Continuăm în fiecare zi cu această motivație. Fiecare aliment salvat înseamnă mai puțină risipă și mai multă speranță. Fiecare drum făcut, fiecare pachet livrat, fiecare om implicat, toate formează o rețea de solidaritate care aduce sprijin acolo unde este mai mare nevoie”, mărturisesc reprezentanții BPA.
„Împreună împotriva risipei alimentare, împreună împotriva sărăciei” nu e un slogan. E un sistem în care oameni, companii, organizații și autorități aleg să-și facă treaba. Zi de zi.
E ușor să crezi că un pachet de biscuiți sau un Moș Crăciun din ciocolată nu schimbă mare lucru. Până când vezi un copil spunând cu toată sinceritatea: „Moș Crăciun nu m-a uitat.”
Într-o lume în care mâncarea e făcută să expire repede și oamenii sunt lăsați să se descurce singuri, BPA creează un alt fel de normalitate. Una în care nu irosești doar pentru că „nu se mai vinde”, și nu ignori doar pentru că „nu e problema ta”. Într-o lume cu diferențe clare, acest sistem face ceea ce ar trebui să facem noi toți: să ne amintim unii de ceilalți.
Se încarcă comentariile...
