Cum a tratat România refugiații în istoria sa. Tezaurul polonez, adăpostit și restituit după război

0
0

În septembrie 1939, România s-a confruntat cu un val de refugiați fără precedent în istoria sa, criză căreia i-a făcut față cu brio.

Refugiați polonezi în România la începutul celui De-al Doilea Război Mondial. FOTO: Arhive
Refugiați polonezi în România la începutul celui De-al Doilea Război Mondial. FOTO: Arhive

 România a trecut prin crize ale refugiaților și în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. În urma ocupării Poloniei de către naziști, peste 100.0000 de polonezi, atât civili, cât şi militari, chiar şi autorităţi guvernamentale s-au refugiat în România.

România a îngăduit inclusiv tranzitul de material de război pe teritoriul său, dar şi evacuarea tezaurului polonez, din care o parte s-a păstrat la Bucureşti şi restituit după terminarea războiului.

În arhivele judeţului Vrancea se găsesc documente care atestă prezenţa refugiaţilor pe aceste meleaguri, ce-i drept pentru o perioadă nu foarte lungă.

“Din 19 septembrie 1939, orele 4, şi până la 20 septembrie, orele 10, judeţul Putna a fost invadat de refugiaţi polonezi: la reşedinţa Legiunii de Jandarmi Putna au sosit 216 maşini cu 1.468 ofiţeri, subofiţeri, trupe şi persoane civile, care au fost trimişi pentru cantonament în comunele Jariştea, Odobeşti, Boloteşti şi Găgeşti. În gara Focşani, la rampa militară, au sosit cu un tren 600 persoane, ofiţeri, subofiţeri şi trupa dezarmată, care au fost cantonate provizoriu în comunele din jurul oraşului Focşani. În gara Odobeşti a sosit un tren cu 30 ofiţeri şi 270 trupe polone. Aceşti refugiaţi au fost găzduiţi în Odobeşti. În gara Adjud au ajuns 100 ofiţeri, 797 trupe de aviaţie şi 750 soldaţi, care au fost transportaţi cu trenul în gara Panciu, urmând a fi cantonaţi în Panciu, Crucea de Jos şi Crucea de Sus. Refugiaţilor polonezi civili şi militari care au sosit la reşedinţa Legiunii de Jandarmi în noaptea de 19 - 20 septembrie 1939, orele 21,00- 8,00, în număr de 496 persoane, li s-au dat ceai şi pâine, iar pentru cei cantonaţi în Focşani, Odobeşti, Jariştea, Boloteşti, Găgeşti şi gara Adjud primăriile le-au procurat hrana necesară”, menţionează profesorul de istorie Ramona Miron în lucrarea "Aspecte referitoare la prezenţa refugiaţilor polonezi în judeţul Putna, în 1939".

O statistică realizată la doar o zi de la venirea polonezilor în judeţul Putna arată că până în dimineaţa de 20 septembrie au ajuns 4.415 refugiaţi şi 216 maşini.

Tot în aceeaşi perioadă, Ministerul de Interne dădea o ordonanţă prin care se interzicea cumpărarea de la refugiaţi a bunurilor acestora, de orice fel, ca un act de protejare a polonezilor, care se confruntau cu o situaţie bănească dificilă şi erau astfel tentaţi să-şi vândă bunurile la preţuri de chilipir.

În doar cinci zile de la venirea refugiaţilor, costul autorităţilor locale cu întreţinerea acestora se ridica la 50.000 de lei, o sumă importantă la acea vreme pentru buget.

Întreţinerea refugiaţilor, în sarcina autorităţilor

“Drepturile băneşti acordate de statul român refugiaţilor polonezi găzduiţi şi de ţara noastră erau diferenţiate pe categorii de vârstă: 100 lei pentru fiecare adult şi 50 lei de copil. În aceste sume erau incluse hrana şi plata locuinţei, a căror valoare nu trebuia să depăşească cota de 20% din sumele alocate pentru fiecare zi. De asemenea, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor civili care i-au însoţit pe ofiţeri aveau aceleaşi drepturi băneşti ca şi refugiaţii civili”, mai precizează Ramona Miron.

Cea mai mare parte a refugiaţilor au părăsit judeţul după data de 7 octombrie, când printr-o instrucţiune a Comisariatului General al Guvernului pentru Evidenţa şi Asistenta Refugiaţilor Polonezi s-a decis ca toţi refugiaţii civili din Moldova şi Dobrogea să fie evacuaţi şi dirijaţi către Muntenia şi Oltenia. Astfel că spre sfârşitul lunii noiembrie 1939, pe teritoriul judeţului Putna se mai aflau 412 polonezi, din care 90% erau bărbaţi.

Prezenţa refugiaţilor polonezi pe teritoriul ţării noastre a fost însă mult mai complexă şi nu uşor de gestionat, în conjunctura în care se afla România în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru că şi atunci, ca şi acum, au existat probleme de ordin material, financiar, iar eforturile au fost pe măsură.

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite