O tânără refugiată din Ucraina vrea să devină jurnalist în România. A ajutat zeci de refugiați

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În vârstă de doar 18 ani, Vlada Brăila este refugiată din Ucraina, fiind studentă în anul II la Jurnalism la Universitatea din Pitești.

Vlada Brăila vorbește fluent româna FOTO Denis Grigorescu
Vlada Brăila vorbește fluent româna FOTO Denis Grigorescu

Vlada Brăila este din orașul Ismail, regiunea Odesa, și la finalul lunii februarie a sosit la Pitești împreună cu mama și surorile sale, în vârstă de 11 și 13 ani, pentru a fugi din calea războiului. Deși au avut noroc și zona lor nu a fost una foarte afectată, tatăl Vladei, care este pompier, a vrut să le știe în siguranță și le-a îndemnat să plece în România.

„Când a început războiul, eram în vacanță acasă, iar părinții mei nu aveau de gând să mergem pe undeva. Ei credeau că războiul se va termina repede și că nu va fi nimic periculos. Însă în scurt timp am început să primesc mesaje de la profesori și colegi. Situația se agrava”, spune tânăra refugiată.

Vlada a vorbit cu părinții săi și a luat decizia de a merge în România cu mama și surorile sale, în vârstă de 11 și 13 ani, deoarece situația în Ucraina se agrava rău de tot.

În a patra zi a războiului, pe 27 februarie, Vlada s-a decis să vină la Pitești. În acest sens a vorbit cu profesoara sa Delia Duminică de la specializarea Jurnalism din cadrul Universității din Pitești și cu rectorul Dumitru Chirleșan.

„Domnul rector a trimis o mașină care să ne aducă pe noi de la Galați la Pitești. Vreau să îi mulțumesc mult. A contat mult că a avut reacție rapidă”, spune Vlada Brăila.

Tânăra a așteptat câteva ore la Vama Galați până să vină mașina de la Pitești pentru a o transporta împreună cu familia. Și în toate acele ore, Vlad a avut rolul unui translator ruso-ucrainean-român, ajutându-i pe numeroșii refugiați din Ucraina să se înțeleagă cu voluntarii și oficialii români.

„Am văzut că nu erau destui voluntari și m-am oferit și eu voluntar. Am văzut că era nevoie de ajutor, cât de stresați erau refugiații și nu puteam să stau deoparte, nu puteam să nu mă implic”, își amintește Vlada.

Tânăra refugiată vorbește patru limbi: româna, ucraineana, rusa și engleza.

„La mine în familie toți sunt români, toți știu româna. Mama este profesoară de limba și literatura română, așa că eu de mică sunt obițnuită cu poveștile românești. Avem și acasă în Ismail o mică bibliotecă cu cărți în română”, povestește Vlada. Și numele său de familie – Brăila – este românesc, tatăl său având strămoșii în zona Brăila.

La Pitești, Vlada, mama sa și surorile sale au primit sprijin constant din partea oficialilor de la Universitate. ”A fost o implicare foarte mare, ne-a emoționat, nu avem cuvinte... Domnul rector a venit în cămin, a văzut camera unde urma să stea mama cu surorile mele și a solicitat să fie aranjată cum trebuie. Universitatea din Pitești ne-a ajutat mult, ne-au adus multe alimente, am primit și un laptop pentru a putea comunica, îmi e foarte util și acum”, precizează Vlada.

Dumitru Chirleșan, rectorul Universității din Pitești, a avut reacție rapidă când a aflat de situația tinerei și a familiei sale din Ucraina. De altfel, Universitatea din Pitești a ajutat numeroși refugiați din Ucraina.

„Vlada era studenta noastră. Iar una dintre colegele ei ne-a spus că Vlada are familia chiar în zona de conflict și că mama și surorile ei sunt disperate și că nu au cum să plece. M-a impresionat mult cazul ei și am trimis rapid o mașină la graniță pentru a o aduce împreună cu familia la Pitești. Am organizat la universitate și un centru de primire a ajutoarelor pentru refugiații din Ucraina. Au fost un entuziasm și o dăruire exemplare ale studenților. Am avut numeroși studenți care s-au oferit voluntari să trieze și să împacheteze bunurile primite pentru refugiați”, spune rectorul Dumitru Chirleșan.

Tatăl său, de profesie pompier, a rămas în Ucraina. Mama și surorile Vladei au stat în campusul Universității din Pitești aproape două luni, până în aprilie, revenind ulterior în Ucraina. Și tot în aprilie, Vlada s-a angajat translator part-time la Leoni, o companie producătoare de cablaje auto ce are fabrică în județul Argeș și a angajat zeci de refugiați ucraineni de la începutul războiului.

Vlada a rămas în România. „În Ucraina s-a dus totul la pământ. Mulți ucraineni au venit să se angajeze în România. Iar la fabrica din Pitești îi ajutam pe noii angajați din Ucraina să semneze contractele de muncă și să rezolve diferitele formalități, inclusiv privind cazarea”, spune tânăra studentă.

„Doresc să obțin cetățenia română”

Vlada Braila a lucrat ca translator la Leoni timp de șase luni, iar de câteva săptămâni lucrează de la distanță pentru un call-center din Kiev. Vlada locuiește în căminul Universității din Pitești și primește și o bursă.

„E mai dificilă starea financiară, dar mă descurc cât de cât. Mă gândesc să îmi caut un job mai bine plătit în perioada următoare”, precizează Vlada.

Vlada consideră că războiul din Ucraina va fi unul de durată. „În opinia mea, războiul va dura cel puțin trei ani, nu cred că lucrurile se vor liniști așa de ușor. E foarte grea situația... E greu și pentru familia mea în Ucraina. S-au mărit mult și prețurile. La un moment dat, un kilogram de sare ajunsese să coste în Ucraina echivalentul a 10 lei”, adaugă Vlada.

Vlada a fost translator pentru numeroși refugiați veniți la Pitești FOTO Denis Grigorescu
Vlada a fost translator pentru numeroși refugiați veniți la Pitești FOTO Denis Grigorescu

Orașul Ismail nu a fost afectat de bombardamente. Însă au fost bombardamentele în mai multe localități aflate la mai puțin de 30 de kilometri de oraș.

După absolvirea facultății, Vlada este decisă să rămână în România și dorește să urmeze și studii de master. „Pentru mine, România este cumva și o poartă spre Europa. Doresc să obțin și cetățenia română. Mi-aș dori mult să lucrez ca translator în România, știu că multe firme românești au parteneriate cu companii din Ucraina. Mă tentează bineînțeles și o carieră în jurnalism, la un post de televiziune”, mai spune Vlada Brăila.

* Material realizat cu o bursă din programul „Consolidarea rezilienței democrațiilor vestice ca reacție la războiul din Ucraina și la consecințele acestuia la nivel european și mondial”, derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a celor două organizații

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite