Criza „muşcă“ şi din sport

Criza „muşcă“ şi din sport

Numeroase echipe de la noi, multe dintre ele cu blazon, sunt pe punctul de a-şi pierde vedetele sau chiar de a se desfiinţa. Nimeni nu are soluţii pentru stoparea declinului din sportul românesc. Mai multe grupări din sporturile de echipă de la noi se confruntă cu mari probleme financiare şi tot mai mulţi jucători de valoare sunt tentaţi să plece în alte părţi.

Sportul românesc nu s-a mai confruntat cu probleme financiare similare din anii ’50. Atunci, efectele războiului s-au făcut simţite. În plus, venirea comuniştilor la putere a coincis cu desfiinţarea unor grupări sportive care scriseseră istorie până atunci, dar care aveau origini... capitaliste.

Venus Bucureşti este doar un exemplu. Astăzi, la aproape două decenii de când România se află în tranziţie, cluburile altădată majore, dar şi altele mai nou înfiinţate îşi găsesc tot mai greu sprijin. Club departamental, Dinamo n-a putut evita reducerile de personal care au atins întreg sectorul bugetar, mai mulţi antrenori şi sportivi fiind trimişi în profesional.

Afectate serios de criză au fost echipele de handbal, rugby şi volei, adică cele care odinioară au câştigat Cupa Campionilor Europeni. Într-o situaţie şi mai grea e CS Rapid, al cărui principal susţinător până nu demult - Căile Ferate Române - traversează o perioadă la fel de critică. Paradoxal, gruparea din Giuleşti are de încasat o sumă importantă de la echipa de fotbal, însă nici aceasta nu stă pe roze.

PRETENŢII MAI MARI

Efectele crizei au atins şi mai evident câteva grupări sportive din ţară, acestea găsindu-şi cu greu susţinerea pe plan local. Echipa de handbal Rulmentul reprezintă exemplul cel mai sonor.  

Spre deosebire de anii ’50, când românii făceau sport mai mult din pasiune decât pentru bani, astăzi, în condiţiile unei profesionalizări excesive a acestuia, performerii au pretenţii financiare tot mai mari. Justificate, dacă ţinem cont de ceea ce se întâmplă pe plan mondial. Pretenţii peste puterile cluburilor, dacă ne raportăm la situaţia lor financiară actuală.

În continuare vă prezentăm, pe scurt, situaţia nefericită în care se găsesc câteva grupări de tradiţie de la noi.

De ce este nevoie de sport de performanţă?

Mulţi ar fi tentaţi, mai cu seamă într-o perioadă de criză, să considere sportul de performanţă ca fiind un moft. De ce nu este aşa? În primul rând, pentru că vedetele sale reprezintă modele demne de urmat pentru tineri. Şi implicit un motiv pentru puşti de a face sport. E adevărat că doar unii dintre ei vor atinge, mai apoi, marea performanţă, însă ceilalţi vor rămâne ataşaţi de mişcarea în aer liber pentru tot restul vieţii.

În plus, mesajele transmise de sport – respect pentru reguli, pentru adversari – pot juca un rol important într-o societate ca a noastră în care se tot încearcă o aşezare corectă a valorilor. Iar handbalul, baschetul, voleiul, rugby-ul, hocheiul şi poloul îi învaţă pe adolescenţi şi ce înseamnă lucrul în echipă. 

Rulmentul Braşov a pierdut nouă jucătoare

Echipa de handbal feminin Rulmentul Braşov pare a fi cea mai afectată de criza financiară dintre toate formaţiile din România. Din cauza neplăţii salariilor, vicecampioana ţării noastre a pierdut în acestă vară nu mai puţin de şapte handbaliste -, Ionela Gâlcă-Stanca, Alexandrina Barbosa, Carmen Amariei, Lidjia Horvath, Simona Vintilă, Gabriella Juhasz şi Woo Sun Hee -, cărora li se adaugă Cristina Neagu şi Patricia Vizitiu, plecate în martie.

Herbert Müller nu ştie ce să mai facă pentru redresarea echipei

Astfel că pentru noul sezon echipa de la poalele Tâmpei s-a reunit cu doar 15 jucătoare: Ionica Munteanu, Dana Vălean, Cristina Niculae, Aneta Barcan, Nicoleta Alexandrescu, Simona Gogârlă, Alina Sorodoc, Daniela şi Cosmina Damian, plus cinci junioare.

„Dacă lucrurile nu se îndreaptă vom lupta cu această echipă să evităm retrogradarea din Liga Naţională. La competiţiile intercluburi europene nici nu ne mai gândim, că ne facem de ruşine”, a declarat antrenorul Herbert Müller. 

Rapid Bucureşti este în pragul desfiinţării

Preşedinte la CS Rapid de 20 de ani, legat de acest club de circa cinci decenii, Mihai Zaharia nu a putut împiedica retrogradarea în sezonul trecut a echipelor de volei, multiple campioane. Acum, fostul atlet se confruntă cu riscul de a vedea cele mai valoroase handbaliste părăsind clubul care a cucerit Cupa Campionilor (1963), Cupa IHF (1993) şi City Cup (2000). „Totul a fost cauzat de problemele cu care s-a confruntat şi Aeroportul Otopeni, sponsorul echipei noastre.

Handbalul ar putea deveni o amintire la Rapid  Foto: Mediafax

Ni s-a promis că pe 23 iulie, când va avea loc Consiliul de Administraţie, situaţia se va rezolva. Jucătoarele îşi vor primi banii din urmă. Echipa nu se va desfiinţa. Vom juca şi cu junioarele dacă va fi nevoie. Sunt extrem de mâhnit. Mă gândesc chiar să-mi dau demisia.

Nu am bănuit niciodată că voi ajunge în această situaţie”, ne-a spus Zaharia, care speră să găsească înţelegere din partea handbalistelor. Cel care i-a fost antrenor lui Vali Ionescu, deţinătoare a recordului mondial la lungime în anii ’80, încearcă să obţină o audienţă la ministrul Transporturilor, însă nu-şi face mari iluzii.

HC Csikszereda nu mai există

Coincidenţă sau nu, chiar în anul crizei, fosta campioană la hochei s-a desfiinţat. Motivul a fost retragerea patronului, Janos Kurko, de pe plan sportiv, în urma deciziei Federaţiei de a sancţiona gruparea pentru boicotul naţionalei la CM. Cea mai promiţătoare echipă, pe care naţionala se baza, fiind selecţionaţi nu mai puţini de 12 jucători, s-a trezit astfel fără finanţator. „Echipa nu mai există. Jucătorii au fost puşi pe liber şi au plecat pe la Braşov sau prin străinătate.

Janos Kurko îşi susţine retragerea cu acte   Foto: Mediafax

Nu mai puteam continua aşa. Am plecat cu un gust amar din sport şi nu o să mă întorc prea curând. Aţi văzut ce a făcut ministrul cu banii, iar pentru asigurările sportivilor nu a putut da 2.000 de euro”, ne-a declarat Kurko, care a adăugat că a sacrificat pentru hochei zece ani din viaţă şi peste 2.000.000 de euro. 

Cleopatra Mamaia are un viitor incert

Reprezentantă a rugby-ului din Constanţa, de acolo de unde, de-a lungul timpului, s-au ridicat numeroşi internaţionali, Constructorul-Cleopatra este la un pas de desfiinţare. Preşedintele grupării, Vasile Chirondojan, declară de ceva timp că nu o mai poate susţine singur financiar. Şi încearcă să găsească sprijin pe plan local.

Multe meciuri din Divizia Naţională se joacă în noroi

Participantă în premieră la Divizia Naţională, din toamna trecută, gruparea din Mamaia a apelat la administraţia locală, iar apoi la Farul, cu care a încercat o asociere – Cleopatra ar fi devenit un furnizor de jucători talentaţi pentru mai galonata (6 titluri naţionale) formaţie de rugby a Constanţei.

Până acum nu s-a concretizat nimic. Motiv pentru care echipa care şi-a asigurat deja prezenţa şi în viitoarea ediţie a Diviziei Naţionale nu s-a înscris încă. Timp ar mai fi. Banii sunt cei care lipsesc.

Dinamo Bucureşti,decimată de plecări

Implicată într-un sport în care e nevoie de un lot numeros - cel puţin doi jucători pe post, adică 30 în total -, campioana României a fost „decimată” recent, Vasile Ghioc, Nicolae Rus şi Alexandru Tudori fiind trimişi în profesional. Dacă primul s-a împăcat cu situaţia, deşi ar mai fi putut juca (are 31 de ani), ceilalţi doi sunt oameni care au cochetat cu naţionala.

Dinamo poate rata finala 

Tudori, care a evoluat de 34 de ori pentru România, a făcut parte din lotul naţional la IRB Nations Cup, competiţie desfăşurată la Bucureşti în iunie.

Echipa se află acum în pregătire, la Buşteni, componenţii săi trăgând nădejde că-şi vor primi banii cuveniţi din lunile trecute. Mai mulţi jucători sunt pe punctul de a-şi găsi alte echipe, cei mai tentaţi să plece fiind internaţionalii. Fără valorile sale, roş-albii vor avea şanse mici să mai prindă finala şi în acest an.