La vânătoare de Erthesina fullo, o ploșniță care amenință noi teritorii. „Exemplarul este mai valoros decât fotografia”

O avertizare a Autorității Naționale Fitosanitare privind posibila prezență a ploșniței Erthesina fullo, un dăunător nou care atacă peste 60 de specii de plante, i-a transformat pe români în detectivi. Semnalele privind prezența insectei au fost în schimb infirmat, deocamdată, de ANF.

Erthesinia fullo este pe lista sistemului european de alertă Foto: Site Autoritatea Națională Fitosanitară

La începutul lunii septembrie, Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) semnala că un nou dăunător a apărut pe Lista de alertă OEPP (sistemul european de alertă fitosanitar).

„Erthesina fullo, originară din Asia, este deja stabilită în Albania și a fost semnalată izolat în Belgia, Grecia și Italia. Atacă peste 60 de specii de plante, printre care mărul, părul, piersicul, caisul și kiwi. În România nu a fost semnalată.

Secretariatul Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP) a anunțat includerea speciei Erthesina fullo pe Lista de alertă OEPP. Motivul: o insectă puternic polifagă, originară din Asia, care s-a dovedit capabilă să se deplaseze pe distanțe mari odată cu mărfurile și mijloacele de transport și care și-a extins recent arealul dincolo de zona nativă”, anunța ANF, dând și semnalmentele „inamicului” și sfătuind populația cui să se adreseze dacă semnalează prezența acestei insecte.

Autoritatea Națională Fitosanitară a furnizat cu aceeași ocazie date despre răspândirea geografică, ce plante atacă, ce daune produce, cum se răspândește și de ce contează pentru România.

„Gazdele principale — mărul, părul, piersicul, caisul — sunt culturi de bază ale pomiculturii românești, iar plantele gazdă sunt abundente atât în livezi, cât și în spațiul urban și în habitatele naturale. Instalarea în Albania și semnalările recente din Belgia, Grecia și Italia arată că specia are potențial de supraviețuire, cel puțin în unele părți ale regiunii OEPP”, avertiza Autoritatea Fitosanitară, la final punându-i pe români să „se uite” după „ploșnițe mari, negricioase, cu pete galbene: un adult de 18–23 mm, brun-închis spre negru, cu numeroase pete galbene sau portocalii”.

Unde s-ar fi putut ascunde? În containere, vehicule și utilaje second-hand, paleți și lemn de import, material săditor și fructe provenite din zonele afectate.

Românii mai erau sfătuiți să fotografieze și să anunțe orice suspiciune la oficiul fitosanitar județean sau la Autoritatea Națională Fitosanitară. „O fotografie clară a insectei, împreună cu locul și data observației, ajută mult la identificare”, mai preciza ANF.

La o săptămână distanță, același organism guvernamental vine cu un anunț care să liniștească apele: Erthesina fullo nu a fost semnalată.

Ce ar fi găsit românii de fapt

„După articolul despre includerea speciei Erthesina fullo pe Lista de alertă OEPP am primit numeroase semnalări. În România, Erthesina fullo nu a fost semnalată. Insecta pe care o vedeți acum pe fațade, pe geamuri și în locuințe este aproape sigur ploșnița brună marmorată, Halyomorpha halys, prezentă la noi din 2014.

Toamna este sezonul în care ploșnițele devin vizibile. Din a doua parte a lunii septembrie și până în noiembrie, adulții caută adăposturi pentru iernat și se adună pe fațadele însorite, pe tocurile ferestrelor, în case și în magazii. De aici și valul de semnalări. Comportamentul acesta nu ajută însă la identificare. Erthesina fullo, ca și alte specii de ploșnițe, se adună în grupuri și poate ierna în clădiri. Faptul că găsiți o ploșniță cenușie pe pervaz în septembrie nu înseamnă că este vorba despre specia Erthesina fullo”, iinformează acum specialiștii ANF.

Diferența între ploșnița „veche” și noul inamic

Specialiștii explică pe larg cum pot fi deosebite cele două ploșnițe.

„Halyomorpha halys (n. red. - specia care se află de peste 10 ani în România): antenele sunt maro, cu două benzi deschise, alb-gălbui, pe ultimele segmente. Două, nu mai multe. Dacă vedeți mai multe inele deschise pe antenă, insecta este altceva - probabil o specie autohtonă.

Erthesina fullo: antenele sunt negre, iar semnul ei distinctiv nu este pe antenă, ci pe spate — o linie continuă, alb-gălbuie, care pornește din vârful capului, trece peste mijlocul pronotului și se oprește la baza scutelului.

Atenție: și Halyomorpha halys are o linie mediană, dar numai pe cap și parțial pe pronot. Diferența stă în cât de departe ajunge linia - la Erthesina fullo ea străbate continuu prima treime a corpului”, precizează ANF.

Diferențele între cele două specii sunt redate chiar într-un tabel pe care îl regăsiți mai jos.

Diferențele între ploșnița brună și noua specie Foto: Site Autoritatea Națională Fitosanitară

Nu orice ploșniță este o specie invazivă, mai spun specialiștii din domenul sănătății plantelor. În România sunt frecvent confundate cu ploșnița marmorată și câteva specii autohtone, complet obișnuite:

„Ploșnița cenușie (Rhaphigaster nebulosa) - intră masiv în locuințe toamna, este cenușiu-pătată și, la prima vedere, seamănă bine cu Halyomorpha halys.

Ploșnița fructificațiilor (Dolycoris baccarum) - are corpul acoperit cu perișori și antene inelate, dar cu mai multe inele deschise decât cele două ale ploșniței marmorate.

Ploșnițele cerealelor (Eurygaster spp.) - au corp mai bombat, scutul acoperind aproape tot abdomenul; vara se retrag în pădurile de stejar.

Regula practică: numărați inelele deschise la culoare de pe antenă. Două înseamnă Halyomorpha halys. O linie gălbuie continuă, din vârful capului până la baza scutelului, este un semn distinctiv pentru Erthesina fullo”, se continuă lecțiia.

Dăunătorul „cu care se conviețuiește”

Ploșnița pe care am ajuns să nu o mai suportăm și care se ascunde extrem de bine, astfel reușind să pătrundă în locuințe, Halyomorpha halys, este deja stabilită în România și în cea mai mare parte a Europei. Ea nu este însă organism de carantină și nu face obiectul unor măsuri de eradicare. „Este un dăunător cu care se conviețuiește, gestionat ca oricare altul în livezi și culturi”, mai spun specialiștii, amintind că și aceasta a fost, „la vremea ei” pe Lista de alertă OEPP, însă a fost retrasă tocmai pentru că s-a instalat în regiune.

„Erthesina fullo se află astăzi exact în punctul în care era ploșnița marmorată acum aproape două decenii: pe Lista de alertă, cu semnalări izolate în câteva țări europene și cu o singură populație stabilită, în Albania. În România nu a fost semnalată. Tocmai de aceea contează depistarea precoce - și tocmai de aceea semnalările dumneavoastră sunt utile, chiar dacă cele mai multe se vor dovedi a fi ploșnița marmorată”, mai transmite ANF.

„Nu o eliberați afară”

„Vânătoarea” de Erthesina fullo nu s-a încheiat. Românii sunt încurajați să observe în continuare și să-i semnaleze prezența. Însă mai sunt rugați să facă ceva: să rețină insecta.

„Dacă suspectați Erthesina fullo, exemplarul este mai valoros decât fotografia: confirmarea oficială se face pe insectă, nu pe imagine.

Nu o eliberați afară. Dacă este într-adevăr o specie invazivă, o repuneți în circulație.

Nu o striviți. Un exemplar strivit nu mai poate fi determinat, iar ploșnițele din familia Pentatomidae eliberează o secreție cu miros persistent.

Colectați-o într-un recipient închis - un borcan sau o cutie cu capac. Până la predare, exemplarul se poate păstra la congelator sau în alcool de 70%.

Nu folosiți produse de protecție a plantelor în locuință. Nu sunt destinate acestui uz”, sunt sfaturile pentru cei care cred că au depistat o specie invazivă pe alte meleaguri.

Cum raportezi prezența

Ca să poată fi verificată, o semnalare are nevoie de patru lucruri:

- O fotografie clară, făcută de sus, cu insecta întreagă în cadru - să se vadă capul, antenele și spatele. O fotografie neclară sau din lateral nu permite identificarea;

-locul: localitatea și, dacă se poate, adresa sau coordonatele;

- data observației și, dacă știți, planta ori suprafața pe care ați găsit insecta;

- exemplarul colectat, pentru confirmarea oficială a raportării.

Pe acestea le trimiteți-le fie la oficiul fitosanitar județean, fie la Autoritatea Națională Fitosanitară.

Erthesina fullo seamănă cu ploșnița prezentă în România de peste 10 ani Foto: EPPO via ANF

„În România, Erthesina fullo nu a fost semnalată. Insecta din casă este aproape sigur ploșnița brună marmorată sau o specie autohtonă.

Caractere distinctive: două benzi deschise pe antenele ploșniței marmorate; o linie gălbuie continuă de la cap până la mijlocul spatelui, la Erthesina fullo.

Dimensiunea: 12–17 mm la ploșnița marmorată, 18–23 mm la Erthesina fullo”, conchid specialiștii.