Creșterea vizelor de reședință în zonele rurale. Cum au influențat alegerile locale din 2024

Numărul semnificativ de votanți care își stabilesc reședințe în ultimele luni înainte de alegeri poate influența în mod considerabil rezultatul în zonele rurale, unde reședințele noi pot reprezenta 20-30% din alegători, arată o analiză publicată de EFOR.

Cum influențează vizele de reședință alegerile FOTO Arhivă

Între 1 ianuarie și 10 aprilie 2024, au fost înregistrate 180.886 de reședințe în 3.152 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), comparativ cu 84.399 în aceeași perioadă a anului 2023. Această creștere subliniază o tendință importantă față de alegerile anterioare. Comparativ cu anul 2020, marcat de restricții pandemice, numărul de reședințe s-a triplat, iar față de 2016 s-a observat o creștere semnificativă, potrivit EFOR.

În mediul rural, 59% din reședințe au fost stabilite, în timp ce 41% au fost în mediul urban (25% în municipii și câte 8% în orașe și sectoare). Analizând datele, 50% din reședințele rurale au fost concentrate în doar 10 județe.

% reședințe stabilite între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 raportat la numărul de alegători FOTO EFOR

Cele mai mari proporții de reședințe în mediul rural au fost în județele Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara și Giurgiu, cu diferențe semnificative față de județe precum Iași, Neamț, Covasna sau Argeș.

În zonele rurale, media reședințelor raportată la numărul de alegători este de aproximativ 2%. Totuși, în 124 de localități, procentul de reședințe depășește 10%, iar în 21 dintre acestea, peste 25%. În general, în 4% din localități procentul de reședințe este mai mare de 10%, iar în aproape 96% este sub acest prag.

Număr reședințe stabilite în mediul rural între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 FOTO EFOR

În plus, în 2.226 de localități rurale s-a înregistrat o creștere a numărului de reședințe față de aceeași perioadă din 2023, în 116 localități situația a fost similară, iar în 311 a fost o scădere. În restul localităților, nu există date pentru anul precedent.

Datele solicitate de EFOR de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (D.G.E.P.) pe 17 aprilie au fost primite abia pe 6 august, după o întârziere semnificativă în comparație cu răspunsul formulat de MAI pe 10 iulie. EFOR a criticat deja lipsa de transparență legată de aceste informații în rapoartele publicate anterior.