Creditorii bugetari au dreptul sa ia tot, cei privati raman cu praful de pe toba

Juristii spun ca sistemul garantiilor va fi dat peste cap si se va ajunge la Curtea Constitutionala. Bancherii cred ca se loveste in activitatea de creditare. Executivul atenteaza din nou la secretul bancar. Bancile acuza ca sunt transformate in "auxiliari ai Ministerului Finantelor"

Inclinatiile etatiste ale guvernului capata forme din ce in ce mai periculoase, mergand pana la instituirea unui nou principiu in economie: acela al statului-rege. Zicerea "Dupa mine, potopul!" isi gaseste loc intr-o ordonanta a guvernului, ale carei prevederi au starnit ingrijorarea bancherilor, juristilor si reprezentantilor unor companii private. Este vorba despre Ordonanta 61/2002 privind executarea creantelor bugetare, unde articolul 43 prevede: "creditorul bugetar are prioritate fata de garantia reala a celorlalti creditori urmaritori asupra bunului mobil sau sumei in cauza". Altfel spus, guvernul ii face pe creditorii bugetari mai egali decat creditorii privati, iar statul devine stapan absolut peste bunurile gajate de societatea respectiva. "Asociatia Romana a Bancilor si Banca Nationala au facut un demers la Parlament si la Ministerul Finantelor, solicitand modificarea unor articole din Ordonanta 61 privind executarea creantelor bugetare. Ceea ce cerem noi este ca drepturile nascute din contractele de credit intre client si banca sa nu fie afectate prin acest act normativ, care poate aduce grave prejudicii creditorilor", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. "Daca o banca ia in garantie un bun de la o societate, iar aceasta nu-si plateste datoriile la buget, statul ii ia bunul si banca ramane fara garantie", a punctat Ghetea, adaugand ca "in forma in care a iesit, aceasta ordonanta da nastere la interpretari si confuzii care le dau executatilor posibilitatea de a se fofila". La randul sau, Bogdan Baltazar, presedintele BRD-SocGen, spune ca "ordonanta exemplifica poate cel mai bine tendinta statului de a se extinde, de cele mai multe ori, in domenii care nu-i apartin si care nu sunt incalcate de nici o tara din lume care vrea o economie de piata functionala". In opinia sa, introducerea acestei prioritati absolute a statului, chiar fata de creditorii care si-au inregistrat anterior garantiile in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (n.r. - unde se inscriu toate contractele de garantie reala mobiliara si in baza careia au prioritate creditorii care si-au inregistrat primii garantia), este neconstitutionala. "Daca acest act normativ s-ar aplica asa cum e, ceea ce eu sper sa nu se intample, ar face ca activitatea de creditare a bancilor sa se restranga considerabil", a mai spus Baltazar. Ne intrebam ce rost mai are garantarea unor credite cu bunuri mobile de vreme ce statul le poate executa cat ai clipi, fara sa lase nimic celorlalti creditori? Cine-i plateste pe creditorii privati si cine le acopera eventualele pierderi? In opinia juristilor, prevederea prin care statul are dreptul de a executa primul o garantie, chiar daca alti creditori au acelasi drept asupra acesteia, "incalca flagrant egalitatea subiectilor de drept", cu atat mai mult, cu cat exista alte norme juridice care stabilesc rangul de prioritate intre creditori. Juristii intrebati sunt de parere ca asupra acestui articol pot fi invocate exceptii de neconstitutionalitate. In opinia lor, noua prevedere da nastere la litigii intre stat si ceilalti creditori, dand peste cap tot sistemul de gestionare a garantiilor. "Vine statul-creditor si isi creeaza un context legal care-l duce intr-o pozitie prioritara in tabelul de distributie catre creditori, pozitie pe care, conform legii specifice a falimentului, nu o are. Asta este in detrimentul celorlalti creditori", spune Emilian Radu, partener la PricewaterhouseCoopers Romania. In opinia sa, acest fapt "descurajeaza investitiile, relatiile de afaceri cu partenerii straini, deoarece, daca lor nu le este clar ce drepturi au in calitatea lor de eventuali creditori in relatiile cu o firma debitoare din Romania, nu pot face afaceri aici". La articolul 57 al ordonantei amintite, guvernul recidiveaza in materie de incalcare a legii bancare, mai exact a secretului bancar. Dupa ce anul trecut a incercat prin "omisiunea" strecurata intr-o alta lege sa-si acopere tentativa de a-si baga nasul in conturile bancare, guvernul stabileste acum in sarcina bancilor obligatia de a comunica lunar, catre administratia fiscala, datele de identificare ale conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor, forma juridica pe care o au si domiciliul sau sediul acestora. In nota trimisa Parlamentului si Finantelor, bancherii atrag atentia ca "aceasta prevedere este contrara legii bancare privind secretul profesional, transformand bancile in auxiliari ai Ministerului Finantelor, impunandu-le prestarea unor servicii cu caracter gratuit". Aceeasi nota subliniaza: "Esential, insa, este caracterul nelegal al acestei prevederi".