Cota unica nu se atinge de vile si Maybach-uri

Jale mare in Pipera, Primaverii sau pe Valea Prahovei, devenita o Vale a Plangerii, la fel ca Defileul Jiului in timpul disponibilizarilor din minerit. Fugiti, oameni buni, ascundeti-va

Jale mare in Pipera, Primaverii sau pe Valea Prahovei, devenita o Vale a Plangerii, la fel ca Defileul Jiului in timpul disponibilizarilor din minerit. Fugiti, oameni buni, ascundeti-va Maybach-urile in fan, chow-chow-ul in padure si tablourile scumpe la vecinii saraci, ca vine Ionut Popescu, cu fonciirea, sa-i jupoaie pe proprietarii de vile si de motoare puternice. Strategia de reforma fiscala, discutata recent de Executiv, a pus pe jar piata imobiliara. In alte locuri, cand Guvernul umbla la fiscalitate, fierbe bursa, se agita piata muncii, investitorii isi fac griji pentru exporturi sau importuri. La noi, investitiile cele mai populare raman vila si limuzina din fata acesteia. Cum au dat de ceva bani, inainte chiar sa-si dezvolte afacerea, patronii au pus piatra de temelie a unei cazemate de ciment si termopane. Cat de urata, dar mare sa fie, sa simt c-am evadat de la bloc, si-au spus cei care se grabeau sa ridice tot un fel de blocuri, dar in care locuiau singuri. Obsesia vilei, intr-o tara unde confortul insemna balcon si WC de serviciu, este de inteles. In plus, multi au vazut in fier betonul de la temelia vilei un loc pentru ascuns banii, in perioada tulbure a anilor '90. Dobanzile si bancile erau nesigure, iar pretul caselor crestea constant. Schimbarea sistemului de impozitare va avea impact in diferite segmente ale societatii, fiind comparabila, chiar daca la alta scara, cu introducerea cotei unice. Analistii Societatii Academice Romane apreciau ca initiativa ar putea indeparta o buna parte din electoratul Aliantei, si anume cel mutat in case noi. Pe de alta parte, suprataxarea "bogatilor" ar trebui sa-i multumeasca pe cei cu venituri mici, deranjati de cresterea decalajelor sociale si de afisarea cu ostentatie a luxului de catre rasfatatii sortii. Descurajarea achizitiei de masini "tari" ar putea sa reduca deficitul extern, in conditiile in care pleaca din tara mai multa valuta pentru limuzine de lux decat pentru PC-uri. Nu in ultimul rand, modificarea filozofiei fiscale este impusa de principiile cu care actuala Putere a combatut in campania electorala. Adevarul a semnalat, cu doua saptamani inainte ca subiectul sa intre pe agenda publica, o mare nedreptate la impozitarea locuintelor: saracii inghesuiti in cartierele-ghetou platesc taxe cu doar cateva sute de mii de lei mai mici decat oamenii instariti, din cartierele "zonei zero". Pentru cei din Rahova, o reducere cu 500.000 de lei a taxelor anuale ar insemna sa bage si ceva carne in zeama de fasole. Pentru cei care locuiesc in vile, cateva milioane in plus nu s-ar simti la buzunar. Actualul sistem este preluat din vremuri in care proprietatea nu insemna nimic. Contribuabilul se prezenta la ghiseu si dadea un extemporal pe cateva pagini, insirand toate caracteristicile locuintei, de la numarul de lifturi la numarul de bulumaci din gard. In functie de aceste date si nu de valoarea de piata a casei se calcula un impozit. Cand se anunta o reforma fiscala, te astepti ca sistemul sa se schimbe, asa cum s-a intamplat in cazul cotei unice. Ni s-a explicat ca veniturile trebuie impozitate cu o cota fixa, unica, indiferent ca-i vorba de salariul minim pe economie sau de un salariu de director de banca. Or, sistemul propus de actualul Executiv pentru case si masini nu difera structural de cel mostenit. Practic, se taxeaza cu ceva mai mult centimetrii cubi si metrii patrati care depasesc niste valori stabilite arbitrar de guvern. Probabil, 150 de metri patrati, de casa si 2.000 centimetri cubi, de masina. Nedreptatea ramane: o casa de 200 mp, din Rahova, va fi impozitata mai mult decat un apartament de 100 mp din Primaverii, care valoreaza dublu. Rezultatul va nemultumi pe toata lumea. Bogatasii nu vor plati cine stie ce in plus, dar se vor enerva pentru ca, din principiu, nu le place sa dea bani la stat. Saracii nu vor simti nici o usurare a poverii fiscale. Multi dintre cei cu venituri modeste vor fi loviti de asa-zisa reforma, daca au ghinionul sa locuiasca in case care depasesc "coeficientii" lui Popescu, de la Finante. Nici bugetul local nu se va alege cu cine stie ce. Circa 400 de euro, cat isi propune statul sa obtina anual de la proprietarul unui iaht de 1 milion de euro, nu fac nici cat bacsisul pe care acesta il arunca chelnerului care ii aduce cafeaua. Puterea isi indeparteaza electoratul, dar nu neaparat pe cel mutat in case noi, ci pe toti oamenii care asteptau un nou sistem de guvernare si o reforma reala, nu jumatati de masura si ceva praf in ochi.