Corupţia este încă omniprezentă în România şi Bulgaria, la un an de la aderare, comentează AFP

De la poliţistul bulgar implicat în traficul de droguri, la ministrul român care a primit caltaboşi pentru a aranja o licitaţie, corupţia este omniprezentă în aceste două ţări, devenite

De la poliţistul bulgar implicat în traficul de droguri, la ministrul român care a primit caltaboşi pentru a aranja o licitaţie, corupţia este omniprezentă în aceste două ţări, devenite membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, comentează AFP.

"Departe de a fi regresat, acest flagel s-a agravat în România în 2007", a declarat directorul Transparency International (TI) România, Victor Alistar, agenţiei franceze.

Potrivit lui, dacă 20% dintre români declaraseră în 2006 că au dat mită pentru a avea acces la servicii care teoretic sunt gratuite, în prezent 30% recunosc că au făcut-o, proporţie care face din România ţara cea mai coruptă din UE, aşa cum arată ultimul raport TI.

În Bulgaria, 70% dintre persoanele chestionate apreciază că lupta împotriva corupţiei este ineficientă, în timp ce 80% califică drept "extrem de corupte" partidele şi sistemul judiciar, tot potrivit Transparency.

Fie că este vorba despre sănătate, educaţie, administraţie, poliţie sau justiţie, niciun sector nu este ocolit de acest fenomen.

Începând din ianuarie, Casa de Sănătate din Bulgaria va cere fiecărui pacient să declare în scris, la ieşirea din spital, că nu a fost nevoit să plătească pentru servicii care sunt, în mod normal, suportate de instituţia menţionată.

Deja sub strictă supraveghere a Bruxelles-ului, care ar putea activa o clauză de salvgardare în cazul în care progresele în combaterea corupţiei nu vor fi considerate suficiente, cele două ţări au fost în 2007 teatrul mai multor scandaluri răsunătoare în care au fost implicaţi membri ai guvernelor.

Astfel, ministrul român al agriculturii, Decebal Traian Remeş, a fost nevoit să demisioneze după difuzarea unei înregistrări în care era prezentat în timp ce primea un plic şi genţi de caltaboşi de la un om de afaceri local care voia să îşi asigure sprijinul lui pentru a câştiga o licitaţie.

Ministrul român al justiţiei, Tudor Chiuariu, a demisionat şi el la începutul lunii decembrie, după ce a fost vizat de o anchetă pentru "abuz în serviciu împotriva interesului public", într-o tranzacţie imobiliară. Deşi nu este acuzat în mod direct de corupţie, Chiuariu este criticat şi pentru promovarea unei ordonanţe controversate, în virtutea căreia anchetele împotriva miniştrilor suspectaţi de corupţie au fost suspendate.

În Bulgaria, premierul socialist Serghei Stanişev a fost obligat să se despartă în iulie de cel mai influent ministru al său, Rumen Ovcearov, deţinătorul portofoliului Economiei şi Energiei şi membru important al partidului său, în urma unui scandal de deturnare de fonduri publice, abuz de putere şi tentative de influenţare a justiţiei.

2007 a dezvăluit şi amploarea corupţiei printre cei care ar trebui să o combată, şase magistraţi români fiind acuzaţi că au cumpărat sau vândut pentru 15.000 de euro subiectele unui examen pentru conducerea Parchetului de la Bucureşti.

Potrivit lui Alistar, acest prim an în UE a avut totuşi un impact pozitiv în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, pentru că autorităţile au început să combată fenomenul "nu doar de teama criticilor Bruxelles-ului".

Bulgaria, unde corupţia înghite aproape tot atâţia bani anual cât fondurile aşteptate de la UE, aşa cum arată un raport independent, a lansat la rândul său o campanie împotriva deturnării de fonduri comunitare.

"S-au făcut paşi spre o conştientizare veritabilă" a necesităţii de a eradica acest rău, dă asigurări Alistar, adăugând că "strategiile nu lipsesc, punerea lor în aplicare este cea care se lasă aşteptată".