Coreea de Nord şi Diplomaţia

V-am oferit acest calendar al acţiunilor diplomatice inutile pentru a sugera că poate a venit timpul să încercăm o altă abordare.

Imediat după primul test nuclear al Coreei de Nord, în 2006, senatorul Bob Menendez explica faptul că evenimentul „ilustrează modul în care incompetenţa administraţiei Bush a pus în pericol naţiunea americană“. Senatorul democrat de New Jersey nu a spus nimic despre cel de-al doilea test nuclear al Phenianului, aşa că ­permiteţi-ne să facem noi conexiunile diplomatice.

La data primului test, democraţii se lamentau că preşedintele Kim Jong Il adoptase o atitudine beligerantă doar pentru că preşedintele Bush a evitat diplomaţia în favoarea unei retorici mai dure, precum aceea de a nominaliza Phenianul pe „axa răului“. Nimeni nu spune că Statele Unite au continuat să-şi îndeplinească angajamentele luate în 1994, prin Acordul Cadru, ce prevedea inclusiv construirea unui reactor nuclear civil, asta însă până când Coreea de Nord a admis că a încălcat acel angajament în 2002.

Nimeni nu spune că până în 2006 administraţia Bush a participat la multiple întâlniri în cadrul negocierilor în şase, sau că a promis că va normaliza relaţiile cu Phenianul. Statele Unite au anunţat chiar reluarea negocierilor la doar trei săptămâni după primul test nuclear nord-coreean.

În februarie 2007, cele şase părţi s-au înţeles ca Phenianul să pună capăt oricărei activităţi nucleare şi să accepte insepctori ai Agenţiei Internaţionale Atomice, pentru a monitoriza modul în care se pun în practică angajamentele asumate. Ca parte a înţelegerii, Nordul a promis că va oferi lista completă a programelor sale nucleare în maximum 60 de zile. SUA au oferit Phenianului bani şi au continuat să trimită ajutoare umanitare, fără să primească însă acea listă. Coreea de Sud a propus chiar o „comunitate economică Nord-Sud“, Japonia a anunţat că este gata să îmbunătăţească relaţiile, însă ce a făcut Nordul? Nu a prezentat documente şi nici măcar nu a permis experţilor AIEA să viziteze centralele nucleare.

Administraţia Bush a continuat gesturile de deschidere, ridicând restricţiile comerciale impuse Coreei de Nord şi chiar eliminând această ţară din lista statelor care subvenţionează terorismul. Acesta este contextul pe care administraţia Bush l-a lăsat noii administraţii democrate. Obama a arătat clar că doreşte să continue pe linia diplomatică a predecesorului său.

Kim s-a întors însă la scenariul său, a testat rachete balistice şi chiar a realizat un al doilea test nuclear. ­V-am oferit acest calendar al acţiunilor diplomatice inutile pentru a sugera că poate a venit timpul să încercăm o altă abordare.

„The Wall Street Journal“ 30 mai 2009