Colaborare americano-rusa pentru dezamorsarea terorismului nuclear

Presa din SUA furnizeaza informatii suplimentare despre dramatica operatiune in stil militar - rod al unei colaborari stranse americano-ruse - desfasurata, saptamana trecuta, in conditiile unui

Presa din SUA furnizeaza informatii suplimentare despre dramatica operatiune in stil militar - rod al unei colaborari stranse americano-ruse - desfasurata, saptamana trecuta, in conditiile unui secret absolut, cu scopul de a transporta la loc sigur o cantitate de 45 kilograme de uraniu provenind de la un reactor stiintific iugoslav aflat intr-o stare avansata de uzura, cu precizarea ca este prima actiune de acest fel, dintr-o serie intreaga menita sa preintampine amenintarea terorismului nuclear. Planuita cu grija, timp de un an, operatiunea a avut loc in zorii zilei, cand, dupa ce, in prealabil, orice activitate la reactorul de la Vincea, din apropiere de Belgrad, a incetat, respectiva cantitate de uraniu, suficienta pentru a fabrica trei bombe nucleare, a fost transportata, in containere speciale, spre aeroportul international din capitala Iugoslaviei, intr-un convoi de trei autocamioane, sub paza a 1.200 de militari iugoslavi, inarmati pana in dinti, in timp ce in vazduh se rotea o escadrila de elicoptere... O asemenea desfasurare masiva de forte militare - operatiunea parea desprinsa dintr-un film de actiune - a fost necesara de teama ca nu cumva convoiul sa fie interceptat de grupari teroriste, care sa fi prins de veste despre ce e vorba. Timp de mai multe ore, principalele cai de acces spre aeroport au fost inchise, iar de-a lungul traseului, pe acoperisurile cladirilor, erau postati lunetisti cu arma in pozitie de tragere. Pentru a deruta pe eventualii atacatori, combustibilul a fost incarcat intr-un singur autocamion, celelalte fiind tinte false. Transbordarea intr-un cargo aerian rusesc s-a facut sub supravegherea unor oficialitati americane si ruse, ca si a reprezentantilor iugoslavi, care si-au dat, fireste, tot concursul, fara participarea lor operatiunea fiind de neimaginat. Destinatia: uzinele de la Dimitrovgrad (800 km sud-est de Moscova) pentru prelucrarea uraniului folosibil in scopuri militare intr-o forma utilizabila in scopuri pasnice. La ora actuala, se afla in lume aproape 350 de reactoare nucleare in scopuri stiintifice, care folosesc uraniu cu un grad ridicat de imbogatire si care - potrivit unui studiu american - constituie una din cele mai grave amenintari de proliferare nucleara, deoarece sunt foarte expuse riscului furturilor ori sustragerilor. Uneori ele sunt lasate in grija unui singur paznic de noapte, iar gardurile de sarma care le inconjoara pot fi lesne escaladate. Potrivit ziarului WASHINGTON POST, reactorul de la Vincea, care a fost construit in 1958, uraniul fiind furnizat de URSS, constituia piatra unghiulara a unui ambitios program iugoslav vizand, in ultima instanta, producerea de arme nucleare. "Trebuie sa avem bomba atomica. Trebuie sa o construim, chiar daca va trebui sa cheltuim, in acest scop, timp de mai multi ani, jumatate din venitul nostru national", ar fi spus Tito colaboratorilor sai. Aceste planuri nu aveau insa sa se materializeze niciodata. Bizara coincidenta: cateva decenii mai tarziu, in august 1989, Ceausescu lasa sa-i scape, ca din intamplare, la Arad, in fata omologului sau ungur din acea vreme, Karoly Grosz, ca Romania poate oricand construi o bomba nucleara, dar ca nu are (deocamdata) vreun interes sa o faca. Relatiile romano-ungare traversau atunci un moment de incordare...