Cei 15 pregatesc, la Copenhaga, "marea extindere"

* Romania si Bulgaria spera sa fie programate la aderare pentru 2007 * Nemultumita de promisiunile prea vagi asupra inceperii negocierilor, Turcia ameninta sa blocheze acordul politic din Cipru

Sefii de state si de guverne ai Uniunii Europene se intalnesc, joi si vineri, la Copenhaga, pentru a lansa oficial cel mai mare val al extinderii din istoria UE. Reuniunea, care ar trebui sa marcheze incheierea negocierilor de aderare cu opt state est-europene foste comuniste - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia si Lituania - si cu doua mici state mediteraneene - Cipru si Malta - nu e lipsita de suspans. Desi "momentul Copenhaga" fusese programat sa aiba o valoare mai mult ceremoniala, pana la discursurile festive si fotografiile de familie mai e insa mult de lucru. Negocierile de aderare vor continua pana in ultimul moment, si se anunta atat de indarjite, incat presedintia daneza a anuntat participantii sa fie pregatiti pentru a ramane, la Copenhaga, "pana duminica, daca va fi nevoie". Multe dintre cerintele punctuale ale candidatilor au fost, in parte, solutionate la inceputul acestei saptamani, in cadrul Consiliului Afacerilor Generale de la Bruxelles. Au ramas, insa, chestiunile esentiale, legate de finantarea extinderii, asupra carora pretentiile formulate de candidati depasesc destul de mult oferta Uniunii. Erijata in "purtator de cuvant al candidatilor", Polonia - cel mai mare viitor membru, avand cele mai multe probleme de solutionat - insista pentru suplimentarea ofertei finale anuntate de Cei 15, care a atins 40,5 miliarde de euro pentru perioada 2004-2006. Evident, majoritatea membrilor Uniunii, in frunte cu Germania si Franta, se opun. Premierul polonez, care urma sa soseasca, joi seara, la Copenhaga, are de infruntat presiuni imense din partea propriei opinii publice. Liderul Partidului Taranesc Polonez, partenerul sau de coalitie, a amenintat ca se va retrage din guvern daca delegatia poloneza de la Copenhaga accepta sa inchida negocierile in conditii pe care el le considera defavorabile Poloniei. Daca se intoarce acasa fara a fi obtinut mai multi bani si conditii mai bune de aderare, liderul polonez va declansa, probabil, o criza politica serioasa. Si, in ultima instanta, trebuie luat in calcul faptul ca aderarea tarii la Uniune va trebui aprobata, prin referendum, de populatie (care, potrivit sondajelor, este din ce in ce mai eurosceptica). Si ceilalti candidati est-europeni au, fiecare, probleme mai mult sau mai putin asemanatoare. Pe de alta parte, Ciprul, care a inchis deja negocierile cu UE, nu este un stat unitar; diplomatii europeni incearca sa obtina, tot la Copenhaga, un acord politic intre cipriotii greci si cei turci. In lipsa unui asemenea acord, numai Ciprul grecesc va intra in UE, iar cel turcesc va deveni, probabil, parte integrata a Turciei. (Dupa Germania Federala si Irlanda, Ciprul va deveni ce-a de-a treia tara divizata care va fi cooptata in randurile Uniunii). Nici Malta nu este multumita cu conditiile de aderare si cere scutiri de la TVA pentru medicamente si produse alimentare. In ciuda acestor "targuieli ca la piata" (cum le-a numit un oficial polonez), membrii si viitorii membri se apropie de un acord in privinta pachetului financiar. Surse apropiate presedintiei daneze a Uniunii au lasat sa se inteleaga ca oferta Celor 15 ar putea fi, din nou, suplimentata, cu pana la doua miliarde de euro. Iar Varsovia a obtinut o noua concesie: subventiile acordate fermierilor vor atinge, in primii ani dupa aderare, 50 la suta din suma pe care o primesc omologii lor din tarile membre, urmand sa creasca, treptat, la suta la suta pana in 2013. (Oferta initiala a fost de 25 la suta, apoi de 40 la suta). Se discuta, acum, extinderea clauzei generale de protectie la piata agricola, ceea ce ar permite agricultorilor sa nu se confrunte pe piata interna, cu produse mai competitive venite din restul Uniunii. Atat "vechii europeni", cat si viitorii membri vin la Copenhaga cu convingerea ca extinderea trebuie lansata "acum, ori niciodata" (cum a declarat, joi dimineata, comisarul Verheugen). In definitiv, judecand dupa cifrele date publicitatii de Comisia Europeana, admiterea celor zece noi membri va costa pe fiecare cetatean al "vechii Europe", cate 25 de euro pe an. Estimate la 0,1 la suta din PIB-ul anual al Celor 15, costurile largirii Uniunii nu par asa de mari... Romania si Bulgaria - ai caror lideri sosesc vineri in capitala daneza - au deja promisiuni ca nu vor fi dezamagite de declaratia finala a summit-ului. Documentul ar putea mentiona fixarea datei de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea celor doua tari la Uniune. Se vor adopta si "foi de parcurs" detaliate, marcand fiecare etapa ce trebuie parcursa pana la intrarea in Uniune. Si, nu in ultimul rand, vor fi stabilite suplimentarile fondurilor de preaderare pe care cele doua tari urmeaza sa le primeasca pana in 2007. Se pare ca acestea vor atinge, in cazul Romaniei, un miliard de euro anual. Cazul Turciei, eternul candidat fara loc, reprezinta o alta mare problema cu care se confrunta liderii de la Copenhaga. Ankara respinge oferta pe care i-o pregatesc Cei 15 - aceea de incepere conditionata a negocierilor in 2005 - si ameninta ca va bloca un acord asupra Ciprului in cazul in care declaratia finala a summit-ului nu prevede conditii mai concrete (si mai apropiate) de incepere a negocierilor.