Ce rămâne la modă după inundaţii

Dezastrul provocat de ape a oferit prilejul oamenilor politici să se afişeze, fiecare în felul său, în zonele sinistrate Moda la inundaţii, sezonul de vară 2008, a devenit un subiect de

Dezastrul provocat de ape a oferit prilejul oamenilor politici să se afişeze, fiecare în felul său, în zonele sinistrate

Moda la inundaţii, sezonul de vară 2008, a devenit un subiect de aprigă dispută. Sinistraţii au rămas cu necazurile lor.

Ravagiile făcute de inundaţiile de anul acesta au lăsat peste cinci mii de familii fără locuinţe, peste 20.000 de persoane fiind afectate. Locurile distruse sau chiar şterse de pe faţa pământului de puhoaie au devenit loc de pelerinaj pentru politicienii în căutare de ceva imagine.

Doar în Suceava, şeful statului, Traian Băsescu, a ajuns de trei ori. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a încercat şi el să ţină pasul.

În comuna Suceviţa, o ţară întreagă a fost martorul unui dialog mai puţin oficial, tot pe teme vestimentare, între Băsescu şi primarul localităţii, Ioan Onufrei. "Când te văd la inundaţii în costum, îmi vine să dau cu tine de pământ!", i-a spus şeful statului edilului.

Moda de la inundaţii

Câteva zile mai târziu, tot în Suceava, Elena Udrea, fost consilier prezidenţial, a mers să împartă ajutoare sinistraţilor încălţată cu balerini albi, iar Elena Băsescu şi-a făcut apariţia încălţată cu o pereche de cizme de cauciuc, dar de firmă, şi plimbând o sacoşă cu însemnele unui brand pretenţios.

Ultimii sosiţi la locul unde mii de oameni îşi trăiesc zilnic drama au fost ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, şi Raluca Turcan. Deputata a venit îmbrăcată într-o cămaşă albă, la care a asortat brăţări şi cercei mov.

Odată pelerinajele încheiate, politicienii şi-au văzut însă de ale lor. Traian Băsescu a participat la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, iar Călin Popescu Tăriceanu îşi petrece vacanţa într-o croazieră pe Marea Mediterană. Ultimul popas al premierului este un resort exclusivist din Sardinia, Porto Cervo.

Sinistraţi sub cerul liber

Pe de altă parte, în România, oamenii rămaşi fără case nici măcar nu mai sunt interesaţi de ce fac aleşii lor. În nordul Moldovei, în localitatea Ulma, oamenii nu au decât grija ajutoarelor, pentru că politicienii au plecat la fel cum au venit: doar cu promisiuni.

"Ştiu că s-au dat ajutoare şi de la Guvern, şi de la Consiliul Judeţean, dar la noi nu ajung. Primarul împarte aşa cum îl taie pe el capul. Au venit politicieni de tot felul de la Bucureşti, dar noi suntem tot la mâna primarului ăsta hoţ al nostru", spune Silvia Lucan din localitatea suceveană Ulma.

Ajutoare de la Rast pentru Moldova

Potopul din Moldova a readus în ochii localnicilor din Rast, judeţul Dolj, urmele tragediei din 14 aprilie 2006. Pe uliţele din Rastul Vechi e forfotă mare. Sătenii comentează despre bunurile pe care le-au strâns pentru semenii din Moldova. În Rastul Nou, primarul Iulian Silişteanu anunţă că a reuşit să încarce 13 tiruri cu locuinţele modulare.

Locuiesc în două case

În Rastul Nou ar trebui să locuiască 1.800 de persoane. Mulţi dintre ei preferă şi acum să stea în magherniţele şubrezite în 2006 de ape. "Eu am rămas în casa mea din Rastul al vechi, că în asta de la Becali, din satu' nou, mai vine fata cu copiii", spune Floarea Blagovici.

Un alt localnic spune că deşi are acum apă la robinet, tot nu poate trăi fără animale în bătătură. "Avem apă caldă, rece, utilităţi, cum le zice primaru', dar n-am dom'ne gard şi nici animale. Le-a luat Dunărea cu ea. Trece ziua, aşa… geaba ! Ce să fac eu acolo? Aici mi-am crescut copiii şi aici o să mor. De mă-neacă iar Dunărea, tot nu plec", spune hotărât Ion Stănică.

Primarul Iulian Silişteanu explică situaţia: "Aşa sunt ăi bătrâni pe la noi. E greu să-i urneşti din loc. Nu-i pot lăsa cu două case, una aici şi una acolo. Trebuie să dea scris că nu locuieşte în noua casă. Avem şi alţi oameni care nu au o casă".

Inundaţiile din 2005

În Rast, judeţul Dolj, 11.821 de oameni au fost evacuaţi şi 2.055 de locuinţe au fost afectate de inundaţii, 1.334 fiind propuse pentru reconstruire.

În Bacău, 300 de case au fost distruse în totalitate, iar peste 2.000 de oameni au fost evacuaţi. Dintre aceştia, 500 de oameni şi-au făcut deja case în zonă.

Sate noi, părăsite în Moldova, altele - reconstruite în Banat

Cele 200 de case din satul Rotunda, din comuna băcăuană Gura Văii, construite de autorităţi pentru sinistraţii afectaţi de inundaţiile din urmă cu trei ani, sunt pustii.

Locatarii şi-au mutat gospodăriile în comuna vecină, Ştefan cel Mare, luând cu ei geamuri şi uşi termopan, lemn şi chiar barele de aluminiu ce susţineau tavanul caselor. Autorităţile locale au decis, totuşi, să aducă noi chiriaşi, chiar dacă în sat condiţiile nu sunt tocmai roz.

"Avem 300 de cereri, de la familii nevoiaşe şi sinistraţi. În maxim o lună de zile casele vor fi din nou populate", a declarat Vasile Paşcu, primarul din Gura Văii. Singura problemă e că noii chiriaşi vor trebui să facă reparaţiile pe banii lor. Inundaţiile din luna aprilie a anului 2005 au distrus aproape 900 de case din Banatul de câmpie.

Chirpiciul, înlocuit de cărămidă

Apa a inundat o suprafaţă de 30.000 de hectare ca o căldare formată între albiile râurilor Timiş şi Bega, fiind inundate peste 3.000 de case din aproape 30 de localităţi. "Am reconstruit atunci complet 810 case din Timiş. În iunie a început reconstrucţia şi în decembrie 2005 toţi sinistraţii s-au mutat în casele lor", a declarat Ionel Laichici, fost şef al Agenţiei Naţionale a Locuinţei Timiş.

Majoritatea caselor inundate erau foarte vechi, făcute din chirpici, localnicii fiind acum bucuroşi că au în schimb case solide, din cărămidă. (Mălin Bot, Gabi Mihai)

Ştiu că s-au dat ajutoare, dar la noi nu ajung. Primarul împarte aşa cum îl taie pe el capul. Au venit politicieni de tot felul de la Bucureşti, dar noi suntem tot la mâna primarului ăsta hoţ al nostru
Silvia Lucan, localnică Ulma, Suceava