Analiză Ce arată datele UE privind consumul de droguri. Semnalul de alarmǎ tras de un specialist: „Ne așteaptă un import de infracționalitate”
0„Toată lumea este, într-un fel sau altul, susceptibilă de a fi afectată de consumul de droguri ilicite”, atrage atenția EUDA, în cel mai recent raport privind drogurile în Europa. „Ne așteaptă clar un import de infracționalitate”, apreciază un expert antidrog cu privire la România.
Fenomenul traficului și consumului de droguri a cunoscut evoluții îngrijorătoare în Europa, arată cel mai recent raport al European Union Drogs Agency (EUDA), dat publicității cu două zile în urmă. Drogurile devin disponibile pe scară largă, au apărut substanțe noi care pun probleme autorităților în privința monitorizării lor, a crescut potența și puritatea drogurilor deja cunoscute, violența care însoțește fenomenul traficului de droguri este prezentă la nivel european, se capturează cantități din ce în ce mai mari de droguri de mare risc, în cazul canabisului se observă o diversificare tot mai mare a produselor destinate consumului (uleiurile, extractele, produsele comestibile și cele pentru vapare), substanțele ilicite s-a ajus să fie comercializate utilizându-se inclusiv transportul legal de mărfuri.
„Toată lumea este susceptibilă de a fi afectată de consumul de droguri ilicite”
„Piața europeană a drogurilor evoluează rapid, deoarece atât furnizorii, cât și consumatorii găsesc modalități de a se adapta la instabilitatea geopolitică, globalizare și progresele tehnologice. Acest lucru pare să ducă la disponibilitatea unei game mai diverse de substanțe, adesea de mare potență și puritate, care prezintă noi riscuri pentru sănătatea publică. În același timp, evenimentele globale amenință să împingă la limită capacitățile de răspuns ale Europei, pe măsură ce complexitatea și amploarea problemei continuă să crească. Impactul evoluțiilor pe care le observăm înseamnă că toată lumea este, într-un fel sau altul, susceptibilă de a fi afectată de consumul de droguri ilicite, de funcționarea pieței drogurilor și de problemele asociate acesteia. În mod direct, vedem acest lucru la cei care dezvoltă probleme și au nevoie de tratament sau alte servicii. Indirect, îl vedem în recrutarea în infracțiuni a tinerilor vulnerabili, presiunea asupra bugetelor de sănătate și costurile sociale pentru comunitățile care se simt nesigure sau în care instituțiile sau întreprinderile sunt subminate de corupție sau practici criminale. Nu putem evita faptul că problemele legate de droguri au un impact aproape peste tot”, menționează raportul EUDA.
Problemele legate de droguri au de asemenea implicații privind gestionarea tulburărilor psihiatrice și criminalitatea juvenilă și lipsa de adăpost. Asistăm totodată la niveluri mai mari de violență și corupție determinate de piața drogurilor în unele țări. „Din ce în ce mai mult, observăm că aproape orice are proprietăți psihoactive poate apărea pe piața drogurilor, adesea etichetat greșit sau în amestecuri, lăsând consumatorii potențial inconștienți de ceea ce consumă, crescând riscurile pentru sănătate și creând noi provocări în ceea ce privește aplicarea legii și reglementarea”, mai menționează EUDA.
Schimbările bruște în ceea ce privește substanțele disponibile pe piețele locale de droguri sunt acum mai probabile decât în trecut, ceea ce face și mai dificilă estimarea daunelor la care pot fi expuse persoanele care le consumă. Noile substanțe au ajuns atât la consumatorii episodici și integrați social, cât și la cei care se confruntă cu marginalizarea socială.
O piață invadată cu droguri de toate felurile, inclusiv substanțe noi și periculoase
Există o disponibilitate pe scară largă a unei game largi de droguri, arată raportul EUDA, fluxurile de droguri rezistând numeroaselor schimbări ale pieței. Cele mai multe sunt droguri cu potență sau puritate ridicată, ceea ce le face cu atât mai periculoase, pentru că nu se cunosc foarte bine riscurile pentru sănătate. „Pentru unele droguri, de exemplu canabisul, există o diversificare tot mai mare a produselor de consum disponibile pe piață (cum ar fi uleiuri, extracte, produse comestibile și produse de vaping). În cazul cocainei, nivelurile capturilor raportate în Europa au continuat să crească de la an la an. Pentru drogurile sintetice, cum ar fi amfetaminele, MDMA și catinonele, există dovezi ale unei producție crescute în Europa și există îngrijorări că această producție locală, mai aproape de piețele de consum, ar putea declanșa schimbări mai rapide ale tendințelor de consum. Integrarea sporită a noilor stimulente pe piața drogurilor ilicite din Europa, alături de substanțe ilicite mai frecvent utilizate, prezintă provocări în evoluție în ceea ce privește sensibilitatea sistemelor de monitorizare existente la efectele nocive emergente și caracterul adecvat al răspunsurilor existente”, arată EUDA.
Pe piața Uniunii Europene sunt acum disponibile și noi opioide sintetice puternice, cum ar fi nitazenele, „care creează riscuri grave pentru sănătate”, avertizează EUDA.
„Este esențial să se îmbunătățească capacitatea Europei de a identifica substanțe noi, de a determina puritatea drogurilor și de a realiza profiluri farmacologice pentru a clarifica ce substanțe sunt vândute. În acest scop, EUDA dezvoltă o rețea de laboratoare naționale de criminalistică și toxicologie, sprijinind dezvoltarea de standarde de calitate în acest domeniu important”, se menționează în raport.
Răspunsul rapid este imperios necesar, având în vedere faptul că focarele de intoxicații se pot agrava rapid, așa cum a fost cazul canabinoizilor sintetici și al opioidelor nitazenice.
Transportul pe mare le aduce în Europa, distribuția se face prin platforme de curierat
Rețelele de comunicații, comerț și transport au devenit principalele căi de aducere și distribuție a drogurilor sau precursorilor de droguri în Europa.
„Infiltrarea rutelor maritime și traficul de cantități mari de droguri în containere comerciale intermodale continuă să alimenteze piața drogurilor din Europa. Comerțul globalizat este exploatat pentru a facilita achiziționarea de substanțe chimice și echipamente utilizate în producția ilicită de droguri, producătorii și traficanții europeni de droguri fiind implicați mai strâns în rețelele criminale internaționale”, arată raportul. Porturile Europei sunt principalele porți de intrare, cantitățile de droguri capturate fiind în creștere de la an la an.
„În 2024, Spania a raportat cea mai mare captură de cocaină realizată vreodată într-un singur transport - 13 tone, ascunsă în banane originare din Ecuador. Germania a confiscat 43 de tone de cocaină în 2023, în timp ce transporturi mari de 25 de tone au fost confiscate în portul Hamburg în acel an, dublul cantității raportate în 2022”, arată raportul EUDA.
Traficanții folosesc metode din ce în ce mai ingenioase pentru a evita detectarea. Printre acestea se numără tehnici sofisticate de ascundere, care implică de obicei transporturi de mărfuri, cu provocări logistice pentru autorități. Sunt vizate porturile mai mici, se practică de asemenea transferul transporturilor de la o navă la alta pe mare sau lăsarea lor plutitoare în apă pentru colectare.
Printre măsurile propuse prin foaia de parcurs a UE din 2023 împotriva traficului de droguri se află îmbunătățirea gestionării riscurilor vamale și a detectării drogurilor și precursorilor, adică îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații vamale între statele membre ale UE și sprijinirea implementării de echipamente avansate de scanare a containerelor. Foaia de parcurs sprijină, de asemenea, Alianța Porturilor Europene, un parteneriat public-privat conceput pentru a crește reziliența centrelor logistice cheie împotriva traficului de droguri și a infiltrării de către rețelele criminale.
Platformele online naționale și globale sunt folosite, pe de altă parte, pentru organizarea comerțului cu droguri. Sunt preferate pentru că „marfa” este livrată rapid, iar sistemul asigură anonimatul.
„La nivel de vânzare cu amănuntul, site-urile web de suprafață, inclusiv platformele legitime de comerț electronic și site-urile de socializare, sunt utilizate pentru a vinde substanțe psihoactive noi, medicamente produse ilegal, medicamente contrafăcute și, într-o măsură mai mică, droguri ilicite deja existente. Site-urile web de suprafață sunt, de asemenea, utilizate pentru a vinde precursori de droguri și alte substanțe chimice utilizate în producția de droguri. Informațiile actuale sugerează că distribuția de droguri la nivel de vânzare cu amănuntul este din ce în ce mai facilitată prin intermediul platformelor și aplicațiilor de socializare, variind în ceea ce privește deschiderea, de la profiluri publice la conținut privat și forumuri pentru utilizatori preselectați. Vânzările cu amănuntul sunt, de asemenea, facilitate de site-urile web darknet, care oferă anonimat prin criptare și plăți digitale în criptomonede, vizând clienți la nivel global, dar uneori în anumite țări sau grupuri lingvistice”, mai arată raportul.
Și cumpărătorii și vânzătorii preferă rețelele sociale în dauna darknet, tranzacțiile fiind „rapide și convenabile”, fie în persoană, prin plăți online, livrare directă sau utilizarea punctelor de colectare. „Rețelele criminale folosesc, de asemenea, rețelele sociale pentru a recruta și exploata adolescenții care operează ca facilitatori de nivel scăzut în diverse aspecte ale comerțului cu droguri, inclusiv vânzările cu amănuntul, traficul transfrontalier și intimidarea și violența țintite. Atractivitatea darknet-urilor a fost diminuată de durata lor de viață operațională scurtă, de escrocheriile de tip „exit net” și de închiderile conduse de forțele de ordine. Într-un sens mai general, agențiile de aplicare a legii au perturbat infrastructurile infracționale digitale prin infiltrarea în rețelele de comunicații criptate utilizate de traficanți”, precizează raportul.
„Au crescut îngrijorările cu privire la omucideri și exploatarea minorilor"
Intensificarea producției, traficului și distribuirii ilegale de droguri nu înseamnă doar că substanțele interzise au devenit disponibile pe scară largă în Europa, ci au adus și o creștere a violenței, subminând securitatea Europei, se atrage atenția în raport.
„Profiturile potențiale din vânzarea de droguri ilicite atrag rețelele criminale, rezultând o concurență intensă pentru controlul surselor, rutelor și piețelor și putând duce la violență. Au crescut îngrijorările nu doar cu privire la corupția personalului din lanțurile de aprovizionare logistice sau la încercările de destabilizare a instituțiilor prin infiltrare, ci și cu privire la omucideri și exploatarea minorilor recrutați de rețelele criminale în diverse aspecte ale comerțului ilicit cu droguri”, menționează raportul.
Tinerii sunt cei mai vulnerabili. Sunt racolați și personal și online pentru a lucra ca și curieri de droguri și, „în unele cazuri extreme, pentru a participa la acte de violență și omucideri legate de droguri”. „Oamenii pot deveni victime ale intimidării și violenței legate de droguri la diferite niveluri, indivizii și familiile fiind vizați pentru acumularea de datorii legate de droguri. Odată cu intensificarea eforturilor de aplicare a legii în centrele cheie de transport, rețelele criminale exploatează multiple moduri de operare pentru a transporta transporturi de droguri, creând potențialul ca intimidarea și violența să se manifeste în noi locații unde drogurile sunt produse, depozitate, tranzitate sau vândute”, precizează raportul.
Pentru a ajuta autoritățile să înțeleagă acest fenomen, EUDA a organizat în 2024 prima conferință europeană privind violența legată de droguri, care a avut loc la Bruxelles în noiembrie 2024.
Consumul de polisubstanțe, îngrijorare majoră. Aproximativ 7.500 morți de supradoză
Un foarte mare risc pentru sănătate îl constituie, atrag atenția experții, consumul de polisubstanțe. „Acest termen se referă la consumul a două sau mai multe substanțe psihoactive, licite sau ilicite, simultan sau secvențial. Datele provenite dintr-o serie de indicatori, inclusiv Sondajul European Web privind Drogurile din 2024 și analiza reziduurilor de seringi realizată de rețeaua ESCAPE, sugerează că consumul de polisubstanțe este răspândit în rândul persoanelor care consumă droguri. Diverși factori pot alimenta creșterea raportărilor privind consumul de polisubstanțe, inclusiv integrarea tot mai mare a piețelor pentru noi substanțe psihoactive și droguri ilicite. Exemple în acest sens includ cânepa amestecată cu canabinoizi semisintetici, stimulentele amestecate cu catinone sintetice și ketamină sau noile opioide sintetice amestecate sau vândute în mod ilegal ca heroină sau benzodiazepine”, se arată în raport. Intenționat sau nu, consumul de droguri în combinație, inclusiv cu alcool, crește riscurile și complică demersul personalului medical, inclusiv răspunsul la intoxicația acută. Majoritatea supradozelor fatale implică utilizarea mai multor substanțe, opioidele fiind de obicei implicate în combinație cu alte droguri, mai spun specialiștii. Alcoolul și benzodiazepinele sunt prezente într-o proporție semnificativă a cazurilor de supradoze fatale.
Conform cifrelor prezentate pe site-ul EUDA, se estimează că în Uniunea Europeană au avut loc cel puțin 7.459 de decese cauzate de supradoze de droguri în 2023 (față de 7.145 în 2022). „Aceasta este o estimare minimă, deoarece unele țări raportează că sistemul lor de monitorizare omite unele cazuri. De exemplu, o validare încrucișată a datelor din 2022 din diferitele registre (registre generale și speciale) din Spania a sugerat că, atunci când se bazează exclusiv pe registrul general, doar 4 din 5 cazuri ar putea fi raportate. În Germania și Italia, registrul mortalității conține doar cazuri care au ajuns în atenția poliției. Prin urmare, cazurile care nu se află sub incidența poliției pot fi subraportate. Cu toate acestea, gradul de subestimare este necunoscut”, mai menționează reprezentanții EUDA.
Rata mortalității cauzate de supradoze în Uniunea Europeană în 2023 este estimată la 24,7 decese la un milion de locuitori cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani. Ratele mortalității cauzate de supradoze sunt de obicei de 3 până la 4 ori mai mari în rândul bărbaților comparativ cu femeile, bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 39 de ani fiind cei mai afectați.
Ce se consumă
Canabisul rămâne de departe drogul ilicit cel mai frecvent consumat în Europa, urmat de cocaină, care este al doilea drog ilicit cel mai frecvent consumat în Europa, deși nivelurile de prevalență și modelele de consum diferă considerabil între țări. Stimulenții sintetici - amfetamina, metamfetamina și, mai recent, catinonele sintetice -, toate stimulente sintetice ale sistemului nervos central, sunt de asemenea disponibile pe piața drogurilor din Europa.
MDMA, un drog sintetic înrudit chimic cu amfetaminele, dar cu efecte oarecum diferite, a fost asociat în Europa în general cu modele episodice de consum în contextul vieții de noapte și al mediilor de divertisment.
Heroina, pe de altă parte, rămâne cel mai frecvent utilizat opioid ilicit în Europa și este responsabilă pentru o mare parte din povara asupra sănătății atribuită consumului de droguri ilicite.
Pe lângă drogurile deja menționate îngrijorează prezența unui număr mare de substanțe nou apărute, în fiecare an fiind detectate altele noi. Printre substanțele noi vizate se numără canabinoizii sintetici și semisintetici, catinonele sintetice, opioidele sintetice noi și nitazenele.
Pe lângă substanțele mai cunoscute disponibile pe piețele ilicite de droguri, în Europa se utilizează o serie de alte substanțe cu proprietăți halucinogene, anestezice, disociative sau depresive: LSD, ciuperci halucinogene, ketamina, GHB și protoxid de azot.
Drogurile injectabile au cunoscut un declin continuu în ultimul deceniu în Europa, mai arată raportul, dar „acest comportament este încă responsabil pentru un nivel disproporționat de efecte negative asupra sănătății, atât acute, cât și cronice, asociate cu consumul de droguri ilicite”.
Singura veste bună pentru România
Expertul antidrog Cătălin Țone spune că, deși cunoaște foarte bine trendurile continentale, a parcurs cu îngrijorare ultimul raport al Agenției Antidrog Europene, constatând că toate concluziile se regăsesc sub o formă sau alta și în România.
„Ne încadrăm în peisajul acesta. Fenomenul traficului și consumului de droguri a crescut exponențial. Avem probleme semnificative cu drogurile sintetice care sunt din ce în ce mai potente și mai ieftine. Traficanții de droguri folosesc transporturile de marfă, în special pe zona de coletărie. Avem policonsum si polidependențe care, uneori, determină supradoze și intoxicații. Dacă ar fi să ne considerăm oarecum liniștiți m-aș referi la inexistența cazurilor de violență gravă legată de droguri, adică asasinate, atentate etc., ceea ce se întâmplă cu regularitate în țări precum Franța, Belgia, Olanda”, explică Țone.
Liniștea este însă una aparentă, atrage atenția expertul anti-drog. „Ne așteaptă clar un import de infracționalitate, după intrarea în Schengen, ceea ce nu poate genera o indiferență”, subliniază expertul anti-drog.
Cu un pericol care, cel mai probabil, va urma trendul european, România rămâne restantă la multe capitole. De-abia acum este în construcție un sistem de politici antidrog „în care oamenii politici, impresionați de sensibilitatea publică la subiect, s-au implicat mai mult de fațadă pentru că, da, era campanie electorală”, punctează Țone. Avem o nouă agenție antidrog, după reorganizarea ANA, dar în continuare posibilități extrem de limitate de intervenție în domeniul tratării dependenților, timp în care realitatea că se consumă droguri în România, de la vârste din ce în ce mai mici, inclusiv în mediul școlar, nu mai poate fi ascunsă, efectele acestui consum fiind generatoare de tragedii.
„La momentul lansării raportului EUDA 2025, România trebuie să fie sinceră și realistă și să recunoască faptul că în lupta cu fenomenul nu stăm deloc bine la prevenire, tratament și chiar la capacitatea de combatere. (...) Sunt tare curios cum va evolua sau involua interesul politicienilor pentru subiect ținând cont de faptul că și-au câștigat pe patru ani fotoliile pufoase ale unor poziții publice. Pentru că, da, ne trebuie programe viabile și finanțări suficiente pentru a face ceea ce nu s-a făcut când trebuia. Mi-aș dori din tot sufletul ca toți decidenții să realizeze faptul că, în principiu, în lumea asta se pot <juca> cu orice dar nu cu viața și sănătatea copiilor”, a conchis Țone.
Se încarcă comentariile...
