„Cartofi cu cartofi la cuptor”. Cum supraviețuiesc mulți români cu bani puțini până la următorul salariu, după ce achită facturile

Achitarea facturilor este unul dintre lucrurile pe care românii le fac imediat după ce primesc salariul, însă, după ce scapă de grija cheltuielilor cu utilitățile, mulți dintre ei constată că sumele rămase în cont ar putea fi prea mici pentru a le acoperi celelalte nevoi până la următorul salariu.

Cartofii și alte alimente ieftine sunt luate adesea în considerare de cei care vor să facă economii Foto: Magnific.com

O dezbatere despre cât de mult pot strânge românii cureaua, pornită de la povestea unui bărbat care spune că a rămas cu 800 de lei pentru trei săptămâni, a adunat o mulțime de recomandări extreme de economisire.

Printre ele sunt scoaterea becurilor din lustre, spălarea mai rară a hainelor, reducerea încălzirii, renunțarea la mașină, consumul unor alimente cât mai ieftine și chiar provocarea unei arestări pentru a beneficia de masă și cazare gratuite.

„În urma unor urgențe financiare din această lună, am rămas cu 800 de lei până pe 15 noiembrie, data la care intră salariul. Cum aș putea drămui această sumă, ținând cont că am scăpat de tot ce înseamnă credite, întreținere, utilități etc.?”, a fost mesajul publicat pe platforma Reddit, care a atras numeroase reacții și sfaturi.

„Eu cu 800 de lei trăiesc o lună ca boierul”

Mulți români au afirmat că o astfel de sumă rămasă în cont, pentru două-trei săptămâni, nu le oferă motive de îngrijorare, atât timp cât știu că au facturile achitate.

„Eu cu 800 de lei trăiesc o lună ca boierul. Nu înțeleg care e problema”, a comentat unul dintre aceștia. El a recomandat alimentele ieftine, gătitul în cantități mari și reducerea cheltuielilor cu transportul și utilitățile.

Un alt român consideră că întrebarea nici nu ar trebui să ridice probleme.

„Păi, ce e așa greu? Nu-ți ajung să mănânci trei săptămâni cu 800 de lei? Cumpără un pui întreg, borș și niște tagliatelle, faci o ciorbă din el. Mai faci și niște șnițele cu piure. Niște ficăței de pui la tigaie. Niște paste cu un sos pesto și cam aia e”, a transmis acesta.

Altcineva susține că reușește să își asigure alimentele cu numai 650 de lei pe lună, iar altul susține că bugetul său pentru mâncare nu depășește nici măcar 100 de lei pe săptămână.

„Nu știu ce alte cheltuieli ai putea avea, că nu ai menționat nimic. Făceam și un plin la mașină și mâncam boierește până pe 15 cu 800 de lei”, susține acesta.

Un român a relatat că reușește să asigure hrana pentru două persoane cu 200–300 de lei pe săptămână, fiind atent pe ce cheltuie banii și gătind acasă.

„Eu gătesc în weekend pentru toată săptămâna, vineri îmi fac planul și cumpărăturile pentru săptămâna care vine și mă costă 200–300 de lei maximum, două persoane. Mâncăm și gătim sănătos. Și culmea e că nici măcar nu încercăm să fim zgârciți”, afirmă aceasta.

Cum fac românii economii

Unii români propun măsuri de economisire drastice, care nu țin cont de confortul zilnic.

„Mașina mai puțin, mers pe jos mai mult plus transport în comun. Hainele spălate mai rar, ai grijă să nu le murdărești și tu, de asemenea, să nu transpiri aiurea în ele, încât să fii nevoit să le speli după o singură purtare. Dacă ai lustră cu multe becuri pe tavan, lasă doar unul. Nu ai nevoie de mai multe. Căldura o dai cu un grad mai jos și te îmbraci cu un hanorac de casă în plus”, a recomandat unul dintre aceștia.

Alți români spun că economisesc planificându-și atent mesele și evitând cumpărăturile impulsive.

„Am observat, când obișnuiam să mă duc mai des la cumpărături, că luam diverse până umpleam frigiderul, multe prostii pe lângă, în cantități mari, care nu se mâncau și se aruncau. Varianta cu cumpărat doar o dată pe săptămână mi se pare cea mai OK”, a explicat o româncă.

Altcineva recomandă românilor să urmărească ofertele la supermarketuri și să cumpere legume la preț redus.

„Te duci seara la supermarket pe la 18–19 și îți umpli plasa cu legume la reducere”, sugerează acesta.

Un român propune celor care vor să țină de bani un buget săptămânal fix, astfel încât o parte din venituri să rămână disponibile pentru urgențe.

„Sunt trei săptămâni, aș împărți bugetul în trei rânduri de cumpărături (unul pe săptămână), a câte 200 de lei fiecare, și 200 de lei păstrați pentru alte urgențe sau cheltuieli”, explică acesta.

Unii români au relatat că au trecut prin perioade în care au fost nevoiți să reducă drastic cheltuielile pentru hrană.

„Eu am rezistat o lună cu supă instant de la Lidl, de aia cu paste și ovăz. Nu a fost vis, dar se poate”, povestește unul dintre ei.

Altcineva a făcut un calcul al necesarului caloric pentru 20 de zile și a propus cumpărarea a șapte kilograme de paste, zece kilograme de cartofi, două kilograme de orez și a mai multor sortimente de carne. Potrivit estimării sale, alimentele ar costa aproximativ 192 de lei, restul bugetului putând fi folosit pentru alte ingrediente și cheltuieli.

Unii români îi invită pe cei care vor să facă economii să evite ieșirile în oraș, să cumpere produse apropiate de termenul de expirare, să renunțe la dulciuri și sucuri și să folosească bicicleta în locul mașinii. Alții au recomandat donarea de sânge, pentru a beneficia de tichetele de masă acordate donatorilor eligibili.

800 de lei, sumă ridicolă pentru mulți români

Mulți români susțin însă că au cheltuieli mult mai mari doar pentru hrană, în timp ce situațiile neprevăzute pot da peste cap orice plan de economisire.

„Nu văd cum trăiți voi cu 800 de lei atâta timp. Eu am un buget de 500 pe săptămână și nu cred că sunt risipitor”, a comentat un român.

Altcineva a povestit că, de când și-a cumpărat un apartament, se confruntă aproape lunar cu dificultăți financiare înainte de încasarea salariului.

„În fiecare lună sunt în aceeași situație, cu aproximativ o săptămână, chiar două, înainte de salariu. Problema este că nu trebuie să drămuiesc doar pentru mâncare, după ce plătesc rata, întreținerea, utilitățile. Apar tot felul de chestii neprevăzute. S-au răcit copiii: rețete medicale. Mers la dentist. Plătit o amendă de parcare. Fond de reparații la bloc. Aniversarea cuiva apropiat. S-a stricat ceva și a trebuit chemat electricianul. Etc., nici nu le mai țin minte”, relatează acesta.

Altul îi dă dreptate, amintind cât de mult poate costa o problemă de sănătate.

„N-ai cum să știi că nu apar probleme. Eu am fost bolnavă aproape toată luna, am dat pe medicamente lejer peste 400 de lei”, afirmă aceasta.

Unii români au povestit că au ajuns să trăiască mai modest decât în studenție, deși între timp au început să muncească și să câștige mai mult.

„Pe vremea când eram student și învățam pentru sesiune, îmi ajungeau 1.000 de lei pe lună. Dacă aveam 1.500, deja mă uitam pe site-uri să-mi cumpăr toate prostiile. Ei bine, acum abia îmi ajunge salariul la sfârșit de datorii. Mănânc chiar mai rău, mâncare off-brand sau no-name din magazin, raftul de Second Life, ocazional autoservirea din hipermarket”, a adăugat un tânăr.

Altcineva a relatat că, după ce a trecut prin perioade în care își cheltuia salariul în numai două săptămâni, a început să își urmărească atent fiecare leu.

„Pe lângă faptul că de 15 ani îmi notez absolut fiecare cheltuială, ca să văd exact cum mi se scurg banii, mi-am făcut un tabel cu bani”, explică acesta.

Românul spune că își împarte economiile în mai multe categorii de cheltuieli curente, taxe, mașină, urgențe și achiziții viitoare, iar de zece ani respectă regula de a nu folosi banii destinați unei categorii pentru alta. De exemplu, a păstrat aproximativ 1.100 de lei economisiți pentru cumpărarea unui laptop, chiar dacă între timp a renunțat la achiziție.

„Cartofi cu cartofi la cuptor”

Alți români recomandă pregătirea unor meniuri foarte ieftine, bazate pe cartofi, orez, fasole sau supe.

„Cartofi cu cartofi la cuptor”, a propus unul dintre ei, în timp ce altul a recomandat „orez cu orez și ceva garnitură de orez”.

Alții au mărturisit că se află într-o situație financiară și mai dificilă decât cea descrisă de autorul postării.

„Am 107 lei până la 1 noiembrie și, dacă nu vedeam postarea ta, nici n-aș fi verificat. Te descurci, gătește în casă, nu-ți lua mai mult de 50 de lei cu tine dacă ieși. Și nu ieși în oraș decât dacă e neapărat nevoie”, i-a transmis un român.

„Mai am 200 până pe 15. Apă și fasting, cam atât”, s-a plâns altcineva.