„O problemă de securitate sanitară națională”: Avertismentul unui medic român după participarea la un summit la Harvard

Accesul la tratamente oncologice personalizate, testări genetice avansate și tehnologii bazate pe inteligență artificială ar putea face diferența în diagnosticarea și tratarea unor boli grave. În România, însă, aceste progrese nu sunt accesibile tuturor pacienților, iar decalajul față de standardele medicale occidentale riscă să se adâncească, avertizează un medic român, participant la summitul internațional HealthLINK de la Harvard Medical School.

Medicul Alexandru Nechifor, prezent la summitul internațional HealthLINK Foto: arhivă personală

Sistemul medical românesc se află la o răscruce: adoptarea tehnologiilor de vârf nu mai este o opțiune, ci o urgență națională. După participarea la summitul internațional HealthLINK, desfășurat pe campusul Harvard Medical School din Boston (SUA), dr. Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă și unic reprezentant al României la eveniment, avertizează că țara noastră riscă să rămână în urma marilor sisteme medicale ale lumii, care folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru diagnosticarea și tratarea bolilor.

„Într-o epocă în care marile provocări globale, de la oncologia de precizie și bolile cardiovasculare până la catastrofa tăcută a rezistenței la antibiotice, amenință milioane de vieți, România riscă să rămână un simplu spectator dacă nu reușește să recupereze decalajele structurale”, susține medicul Nechifor.

Inteligența artificială ar putea schimba diagnosticul și tratamentul

Una dintre temele centrale dezbătute la summitul HealthLINK a vizat integrarea inteligenței artificiale (AI) în procesul de diagnostic și tratament. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului, algoritmii de învățare profundă (deep learning), antrenați pe volume mari de date clinice, pot atinge o acuratețe de 90-95% în detectarea precoce a anumitor leziuni imagistice majore.

Pentru sistemul sanitar românesc, afectat de deficitul de personal și de listele de așteptare pentru investigații, introducerea unor sisteme digitale de sprijinire a deciziilor medicale ar putea contribui la identificarea mai rapidă a cazurilor critice și la reducerea erorilor de diagnostic, susține medicul.

1/4

Summitul internațional HealthLINK, organizat pe campusul Harvard Medical School din Boston Foto: arhivă personală

Potrivit acestuia, aceste tehnologii pot analiza volume mari de informații medicale și pot semnala modificări care necesită evaluare suplimentară. Folosite corespunzător, ele ar putea sprijini activitatea medicilor și ar putea contribui la eficientizarea circuitului pacienților în spitale.

Inteligența artificială nu poate însă înlocui medicul, iar rezultatele generate de algoritmi trebuie interpretate în context clinic.

„Pentru un sistem național de sănătate precum cel din România, grevat de deficit de personal și de liste de așteptare uriașe, introducerea unor astfel de sisteme de sprijin decizional ar însemna o triere ultrarapidă a cazurilor critice și o scădere dramatică a ratei de eroare diagnostică. Totuși, consensul experților de la Boston a fost tranșant: tehnologia este un instrument de o precizie implacabilă, însă decizia medicală finală și responsabilitatea etică rămân exclusiv în mâinile medicului”, a declarat Alexandru Nechifor.

Tratamente personalizate în funcție de profilul genetic

În opinia acestuia, medicina de precizie, în special în oncologie și cardiologie, reprezintă o altă direcție importantă pentru dezvoltarea sistemelor medicale moderne.

În oncologie, testele moleculare și profilarea genomică pot identifica anumite modificări genetice ale tumorilor, ajutând medicii să stabilească dacă pacienții pot beneficia de terapii țintite sau de imunoterapie. În anumite cazuri, aceste tratamente pot îmbunătăți rezultatele terapeutice și pot reduce expunerea la medicamente cu eficiență scăzută.

În România, accesul la testări genetice avansate și la unele tratamente inovatoare rămâne o provocare. Extinderea serviciilor de diagnostic molecular ar putea contribui la reducerea diferențelor dintre pacienții români și cei care beneficiază de servicii medicale avansate în alte state.

„În oncologia modernă, tratamentele standardizate bazate strict pe localizarea anatomică a tumorii sunt treptat abandonate în favoarea profilării genomice și al imunoterapiilor de ultimă generație. Datele clinice validate la nivel internațional demonstrează că aceste terapii țintite cresc semnificativ supraviețuirea și reduc efectele secundare toxice. Într-o Românie unde accesul la testări genetice avansate este încă un lux sau un privilegiu restrâns, decalajul față de standardele vestice devine o problemă de securitate sanitară națională”, susține medicul.

Și în cardiologie, evaluarea individuală a riscurilor și adaptarea tratamentului la caracteristicile fiecărui pacient pot contribui la îmbunătățirea îngrijirii medicale.

Rezistența la antibiotice, o amenințare pentru sănătatea publică

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este o altă problemă majoră abordată în cadrul summitului. Organizația Mondială a Sănătății consideră acest fenomen o amenințare importantă pentru sănătatea publică, deoarece infecțiile provocate de microorganisme rezistente pot deveni mai greu de tratat, susține dr. Nechifor.

Utilizarea excesivă sau nejustificată a antibioticelor favorizează apariția și răspândirea bacteriilor rezistente. În spitale, acestea pot complica tratamentul infecțiilor și pot crește riscurile pentru pacienți.

„Soluțiile promovate la Harvard presupun implementarea obligatorie a programelor naționale riguroase de tip Antibiotic Stewardship, utilizarea testelor de diagnostic rapid la patul bolnavului și o legislație severă care să oprească prescripția empirică din cabinet sau farmacie”, afirmă medicul.

Testele rapide pot ajuta la identificarea agentului patogen și la alegerea tratamentului adecvat, în timp ce programele de monitorizare a consumului de antibiotice urmăresc limitarea administrării nejustificate a acestor medicamente.

De ce are nevoie România pentru a recupera decalajele

Adoptarea inteligenței artificiale și extinderea medicinei de precizie presupun investiții în infrastructura digitală, acces la investigații avansate și pregătirea personalului medical. În același timp, folosirea noilor tehnologii trebuie să respecte reguli clare privind protecția datelor pacienților și responsabilitatea profesională.

Rezultatele trebuie evaluate prin studii și indicatori care să arate dacă noile instrumente îmbunătățesc efectiv diagnosticul, tratamentul și siguranța pacienților.

Mesajul transmis de la Boston este că modernizarea sistemului sanitar românesc nu poate fi realizată prin soluții improvizate, ci prin cercetare, rigoare științifică și aplicarea rezultatelor validate în practica medicală.

„Pentru România, miza este ca marile descoperiri prezentate la Harvard să nu rămână doar subiecte de conferință, ci să devină politici publice aplicate, menite să aducă siguranță, predictibilitate și excelență pentru fiecare pacient în parte”, subliniază Alexandru Nechifor.

Conf. univ. dr. Alexandru Nechifor este medic specialist, cadru didactic universitar și cercetător la Universitatea Dunărea de Jos Galați.