Cabinetul Nastase anuleaza autonomia financiara si manageriala a universitatilor

Aceste prevederi aberante din Legea finantelor publice privind invatamantul superior pot stopa negocierile cu UE

Trecuta fara mare zarva prin plenul Camerei Deputatilor, in cursul lunii iunie, Legii finantelor publice - capitol cerut a fi deschis in cadrul negocierilor de aderare - i se pregateste o la fel de rapida si linistita trecere si prin Senat. Nimic rau ca se lucreaza fara prea multa galagie! Rau este doar ca, in timp ce pentru Parlament, Presedintie, Guvern se gasesc prevederi cat se poate de permisive in privinta cheltuirii banilor publici, pentru amaratele de institutii de invatamant superior se inaspresc pana la disparitie orice prevederi actuale legate de modul de folosire a fondurilor, chiar si atunci cand acestea nu vin de la buget. Concret, Legea finantelor publice, initiata de guvernul cu 13 ministri profesori universitari, anuleaza autonomia financiara si manageriala a universitatilor, abrogand 11 alineate din Legea invatamantului, ca si din alte doua acte legislative (Legea 790/2001 si OUG 184/2001). In timp ce ofera an de an fonduri bugetare din ce in ce mai mici educatiei, in general, si finantarii de baza din invatamantul superior, guvernul are grija ca nu cumva fondurile extrabugetare ale universitatilor sa creasca prin depunerea acestora in banci comerciale, si atunci prin legea finantelor cere acestora sa le depuna la trezorerie. Mai mult chiar, daca cumva o universitate are disponibilitati din fondurile externe nerambursabile ramase la finele exercitiului bugetar, acestea se reporteaza in anul urmator. Respectiva prevedere intra in contradictie cu actualele reglementari ale Legii invatamantului care permit gestionarea si utilizarea veniturilor proprii (in cazul nostru este vorba despre granturile de cercetare) fara a impune regularizarea cu bugetul de stat la sfarsitul anului. Aceeasi lege taie orice posibilitate ca o universitate sa-si poata stabili numarul de norme didactice sau sa-si plateasca diferentiat (functie de performante) personalul didactic din fondurile extrabugetare (din veniturile proprii), situatie existenta in acest moment. Legea cere imperativ ca numarul salariatilor (permanenti sau temporari) si fondul de salarii sa se aprobe distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator de credite. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care deja universitati precum cea din Bucuresti au recurs la o reducere drastica a numarului de discipline si implicit cadre didactice, pentru ca, nemaiavand cadrul legal sa-i poata plati, nici nu-i poate angaja, chit ca salariile acestora ar fi fost acoperite din venituri proprii. Culmea este ca masurile pe care guvernul le impune in cadrul finantarii institutiilor de invatamant superior vor intra sigur in seria motivelor pentru care negocierile cu UE ar putea fi stopate, intrucat, atunci cand, in 2000, Romania s-a putut lauda ca a deschis negocierile la capitolul educatie, aceasta izbanda se datora si adoptarii unor reglementari ce intareau autonomia financiara si manageriala a universitatilor.