AVAB scoate din dificultate SC Artrom-Slatina

Un credit de 14 milioane dolari, atribuit Intreprinderii de Tevi-Slatina (azi, SC Artrom-SA) de fosta centrala de profil din Ministerul Metalurgiei, la inceputul anilor '90, a atarnat ca o ghiulea de

Un credit de 14 milioane dolari, atribuit Intreprinderii de Tevi-Slatina (azi, SC Artrom-SA) de fosta centrala de profil din Ministerul Metalurgiei, la inceputul anilor '90, a atarnat ca o ghiulea de plumb de bugetul de venituri si cheltuieli al acestei unitati slatinene. Utilajele livrate in contul creditului erau nu numai depasite ci si incompatibile cu fluxul tehnologic al intreprinderii (cine si ce comisioane o fi incasat din aceasta tranzactie, la inceputul anului 1991? - n. red.). Azi, utilajele mai au doar o valoare fizica, de fier vechi. Printr-o inginerie financiara constructiva (din pacate, termenul a fost demonetizat in ultimii ani), AVAB a reusit sa faca din acest caz o afacere, vanzand aceasta creanta, pentru 6 milioane de dolari, cash, firmei germane, cu actionari majoritari rusi, Sinara Handel Gmbh. "Este cea mai reusita operatiune de restructurare financiara operata de AVAB pana in prezent si, totodata, de atragere a unor investitori straini puternici in Romania" - ne-a declarat, la Slatina, cu ocazia semnarii contractului de cesiune, presedintele AVAB, Ionel Blanculescu. La randul sau, directorul general al companiei Sinara Handel, Victor Bogdanov, considera preluarea creantei doar un inceput al unui program mai larg, ce urmeaza a fi pus in aplicare alaturi de actionarul majoritar al SC Artrom, firma austriaca Staro. Dl. Heinz Richter, presedintele firmei Staro Gmbh, a lasat sa se inteleaga ca va urma o majorare de capital la SC Artrom, cu valoarea creantei cesionate de AVAB, societatea slatineana neavand decat de castigat din aceasta colaborare dintre doi investitori straini puternici. Deja s-a conturat un program de dezvoltare a SC Artrom pentru perioada 2002-2005, avand drept obiective cresterea productiei si a vanzarilor de la 25.000 t/an la 10.000 t/an, cresterea exportului de la 14,5 milioane dolari la 32,47 milioane dolari, prin realizarea unor investitii de circa 8 milioane dolari, cresterea numarului de salariati de la 689 in prezent, la 1.000, pana in 2005, si cresterea salariului mediu real, de la 200 dolari pe luna la 300 dolari lunar. Una peste alta, o intreprindere aflata intr-o situatie financiara dezastruoasa la momentul privatizarii (1999) a ajuns pe maini bune, ale unor investitori straini puternici, care o vor lansa si sustine pe piata europeana a produselor metalurgice (tevi pentru constructii de masini, exploatari petroliere etc.), o piata grea, extrem de greu de penetrat de intreprinderile romanesti.