Autorizarea puțurilor, subiect sensibil pentru fermieri. Cer o întâlnire la Președinție pentru „clarificarea unor subiecte de larg interes”
0Fermierii din sectorul horticol cer o întâlnire de urgență cu factorii de decizie din domeniu, lista subiectelor de abordat incluzând accesarea mai multor linii de finanțare din PNS, cuantumul unor subvenții, dar și simplificarea legislației privind autorizarea fântânilor.

Uniunea Salvăm Țăranul Român, o structură din care fac parte mai multe sindicate și asociații ale micilor producători, a transmis recent un comunicat prin care anunță că solicită „o întâlnire cu caracter de urgență la sediul Președinției României, Guvernului României şi a MADR, pentru clarificarea unor subiecte de larg interes pentru agricultori.
Prima pe listă este accesarea liniilor de finanțare din Programul Național Strategic.
Potențialii beneficiari vor să știe, având în vedere că se apropie cu pași repezi finalul campaniei de depunere a cererilor la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, care sunt efectiv condițiile de finanțare pentru măsuri precum DR-12 – Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi. Solicită de asemenea urgentarea aprobării OUG/ HG pentru Programele de Minimis acordate cultivatorilor de usturoi şi cartofi, creditarea micilor fermieri şi instituirea unui Ajutor de Minimis pentru producătorii de flori; creșterea cuantumului S.C.V. pentru cultivatorii de legume în spații protejate în anul de cerere 2025 și aprobarea unui buget total de minim 14.000.000 Euro (plafoanele pentru 2023-2024 au scăzut cu procente cuprinse între 300-400% față de perioada de programare 2014-2020, respectiv perioada de tranziție 2021-2022, unde bugetul alocat anual a fost de 13.200.000 de Euro, spun fermierii); introducerea unui Ajutor de Stat pentru cultivatorii de legume în câmp şi pentru ciclu II de producție destinat cultivatorilor de legume cultivate în spații protejate; introducerea bonului fiscal ca document recunoscut pentru comercializarea legumelor din cadrul programelor de Ajutor de Minimis respectiv ajutoare de stat conform legislației naționale în vigoare; discuții despre noua Politică Agricolă Comună și ce abordare are România; simplificarea legislației privind autorizarea fântânilor și a puțurilor de apă deținute de producătorii agricoli.
Ultima dintre solicitări a stârnit cele mai mari discuții, chiar dacă fermierii știu că este o prevedere veche și că va veni momentul în care trebuie să se conformeze legislației în vigoare.
„La întâlnirea pe care o solicităm vreau să clarificăm și acest aspect. Pentru că, așa cum arată la ora actuală legislația națională în vigoare, (...) în legea apelor se spune că orice producător agricol, nu contează că e persoană juridică sau persoană fizică, dacă produce și pentru piață, trebuie să-și autorizeze sursa de apă. Această autorizare a sursei de apă, ca idee, pentru orice fermier din România - vorbesc acum de fermierii mici, în primul rând - pe lângă faptul că este foarte costisitoare, are și o procedură destul de încălzită, anevoioasă, adică nu e doar că te duci și ai plătit o taxă și gata, ai obținut-o”, a explicat președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, structură care face parte din Uniunea Salvăm Țăranul Român.
Ce-i sperie pe fermieri
Fermierii se tem de procedura stufoasă de autorizare, dar nu doar de asta. Și mai complicat, consideră Ion Păunel, va fi ca fermierii să accepte că fântâna pe care unii o folosesc de zeci de ani va fi supusă acestui proces de autorizare.
„Impactul va fi destul de puternic în rândul producătorului agricol, faptul că <a venit să pună contor pe fântâna mea>”, precizează Păunel. Contează prea puțin la acest moment că legislația există de foarte mulți ani doar că instituțiile nu au forțat intrarea în legalitate.
Costul întregii proceduri poate fi și acesta o problemă.
„Costurile pentru a autoriza o fântână, un puț de apă, ca idee, sunt undeva de la 8.000 de lei până la 15.000 de lei, în funcție de localitate, județ și câți beneficiar sunt. Se pare că a mai scăzut în ultimul timp, adică era de la 12.000-15.000, acum undeva 8.000-10.000 de lei costă. După ce se obține această autorizare, ești obligat să faci acele analize, normale până la urmă. Aici e marea problemă și de care se sperie oamenii: puțul, fântâna, ar trebui contorizat. Se contorizează de către Oficiul de Gospodărire a Apelor și la finalul anului mai plătești o redevență. Suma nu este foarte mare, (...) dar este încă o cheltuială pe care o face fermierul”, adaugă Păunel.
Temerea nu este doar pentru viitorul apropiat, ci și pentru anii care vin și care ar putea să aducă, în condițiile în care seceta se va acutiza, și o raționalizare a consumului de apă.
Fermierii speră ca pe această temă să obțină fie o derogare, fie o simplificare a procedurii de autorizare. Cu câteva luni în urmă au început discuțiile la care au participat și miniștrii Mediului și Agriculturii, însă de acolo nu s-a mai înaintat, sau cel puțin fermierii nu au mai fost solicitați la alte întâlniri în care să se reia subiectul, precizează Păunel.
Pentru producătorii care au experiența contractelor cu marile lanțuri de retail procedura nu este nici o surpriză și nici nu vine însoțită de mari temeri. Chiar dacă nu toți aceștia au autorizația de la Apele Române, apa pe care o folosesc pentru producerea legumelor este periodic analizată, fiind una dintre condiții pentru a-și pune produsele pe piață în marile magazine.
„Noi avem în România cooperative, grupuri de producători, PFA-uri, IF-uri, adică persoane juridice care deja au un contract cu retail-ul sau livrează către retail-ul. Pentru retail din start există această obligativitate de a avea acele analize de apă. Dar e o diferență între analizele de apă și autorizarea puțurilor. Adică suntem de acord să facem acele analize, și noi vrem să știe și consumatorul că mănâncă ce trebuie și suntem serioși, dar o autorizare pentru toate persoanele din România care produc, de la persoane fizice până la persoane juridice, este și o procedură complicată, costisitoare și de lungă durată”, a mai precizat Păunel.