Arhitect, despre cum a luat naştere centrul civic socialist: Am fost martor al acestui spectacol grotesc şi ridicol
0
Indicaţiile preţioase pe care fostul dictator le dădea specialiştilor în construcţii erau de fiecare dată un spectacol grotesc. Unul dintre cei mai buni arhitecţi ai României a povestit în jurnalul său cum decurgeau întâlnirile de lucru cu Nicolae Ceauşescu.
Arhitectul Gheorghe Leahu, unul dintre cei mai valoroşi arhitecţi, a luat parte, alături de colegi de-ai săi, la astfel de întâlniri cu Nicolae Ceauşescu. Specialistul povesteşte în jurnalul său secret ţinut în ultimii ai ai comunismului ce soluţii arhitecturale şi urbanistice în legătură cu noul centru civic al Bucureştiului dădea Ceauşescu.
De fiecare dată însă, acesta cădea în ridicol pentru că nu înţelegea mare lucru din schiţele şi machetele care îi erau prezentate. Fragmente din jurnalul său au fost publicate de site-ul memorialsighet.ro.
„Puternicul cutremur din 4 martie 1977 a produs o schimbare radicală, dramatică, în atitudinea lui Ceauşescu faţă de clădirile vechi. În Bucureşti s-au prăbuşit 28 de construcţii realizate majoritatea în perioada antebelică, printre care blocurile Casata, Grădiniţa, Scala, Dunărea, Continental, Colonade, Nestor şi altele. S-au înregistrat 1.400 de victime omeneşti.
Urmările acestui cutremur au generat dispreţul său pentru fondul construit vechi şi simultan ideea realizării unui nou şi măreţ centru politico-administrativ socialist.
Au existat unele studii inginereşti antebelice care consemnau că partea înaltă a cornişei Dâmboviţei, din zona Izvor-Mihai Vodă-Uranus, era mai sigură pentru fundarea unor clădiri, şi atunci Ceauşescu s-a hotărât s-o radă de pe faţa pământului”, arată arhitectul Gheorghe Leahu.
Eşafodaj unic în lume
În scrierile sale, acesta a povestiti cum prin Uniunea Arhitecţilor s-au instituit câteva colective de studii pentru proiectele noului centru, alcătuite din profesionişti de elită ai breslei, ca arhitecţii Octav Doicescu, Nicolae Porumbescu, Ion Fackelman şi alţii. Totodată, acesta arată că „am fost martor cum în mod neaşteptat s-a insinuat din proprie iniţiativă, şi complet necunoscută, până atunci ca arhitectă, Anca Petrescu, ce a devenit mai târziu şefa de proiect a Casei Poporului”.
Ca să-l mulţumească pe dictator, specialiştii au întocmit machete imense de studii şi prezentare care au culminat cu un eşafodaj unic în lume.
Iată ce povesteşte acesta despre construcţie:
Este vorba de amenajarea în sala de sport de la Giuleşti a unui podium înalt de circa un metru, cu dimensiunile de 20×20 m (cât suprafaţa a opt ringuri de box alăturate) pe care, printr-o imensă trudă, s-a întocmit macheta la scara de 1/1.000 a întregului oraş Bucureşti până spre tot conturul său exterior, cu străzile, construcţiile şi parcurile sale, migălite din polistiren.
"Peste această machetă s-a confecţionat o platformă mobilă, un fel de pod rulant acţionat electric pe care erau căţăraţi tovarăşul, tovarăşa şi câţiva colaboratori apropiaţi. De acolo de sus, înarmaţi cu nişte baghete telescopice, ei apăsau pe butoane, mişcau plini de satisfacţie înainte şi înapoi platforma şi se târguiau privind „stabilirea celor mai judicioase soluţii arhitecturale şi urbanistice ale noului centru al Capitalei României Socialiste“.
Am fost martor al acestui spectacol grotesc şi ridicol care nu s-a oprit aici", relata Gheorghe Leahu, care povesteşte cum după fiecare prezentare, acestă machetă imensă era demontată şi transportată la Institutul de Proiectare Bucureşti. Aici, sute de specialişti decupau, transformai, trasai alte soluţii, cârpind impecabil totul pentru următoarea prezentare.
"Ca un copil răsfăţat care şi-a descoperit jucăria preferată, Ceauşescu solicita aproape săptămânal să-i fie prezentată macheta pe care lansa cu băţul, cocoşat pe podiumul rulant, alte şi alte indicaţii.
În paralel cu conturarea perimetrului destinat construirii noului centru civic socialist, se declanşează tăvălugul demolărilor", relatează arhitectul în Jurnalul său.
Se încarcă comentariile...
