Toți românii, cu sănătatea la control! Analizele periodice obligatorii, primul pas ca să ne facem bine
0Autoritățile doresc o nouă evaluare a sănătății românilor. Oficialii recunosc faptul că suntem o nație de oameni suferinzi într-un sistem aflat în colaps, iar printre motive se numără lipsa aproape totală a prevenției. Prin comparație, în alte state ale lumii, cetățenii sunt obligați să-și facă periodic analizele. În caz contrar, dacă se îmbolnăvesc, își plătesc singuri tratamentul. În ce măsură am putea adopta și noi aceste reguli și cât de mult ne-ar ajuta ne-a explicat dr. Mihai Negrea, expert în politici de sănătate.
Starea de sănătare a românilor urmează să fie din nou evaluată, a anunțat Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Oficialul a precizat că „există o stare de îmbolnăvire, morbiditate, populația este într-adevăr bolnavă și trebuie să ne gândim la acest aspect, de asta ne dorim să facem o evaluare a stării de sănătate. În 2022 am avut 4.124.000 de concedii, acum avem 3.361.000. Este esențial să înțelegem că ne apropiem de morbiditate, starea de boală pe care am depistat-o în 2019. Ne revenim după pandemie”. Afirmațiile au venit în contextul în care premierul Marcel Ciolacu spune că românii fac abuz de concedii medicale, iar în acest sens s-a luat decizia de a impozita cu 10% aceste concedii.
„Dreptul de a avea acces la servicii medicale înseamnă și obligația de a trece pe la medicul tău de familie, în așa fel încât să poți să-l ajuți: asta se face în toate țările civilizate și cred că modelul vest-european poate fi împrumutat și la noi”, a mai precizat Valeria Herdea, care spune că CNAS va derula, începând cu data de 1 martie, o campanie de comunicare „în așa fel încât fiecare persoană asigurată să înțeleagă că are și drepturi, și obligații”.
„Mi-aș dori ca pacientul să fie pro-activ și să vină în întâmpinarea medicilor, să vin la medic preventiv pentru consultație - asta înseamnă schimbarea comportamentului de sănătate”, a mai afirmat președintele CNAS.
Într-adevăr, România este bolnavă cronic, spun experții. Întrebarea este ce avem de făcut? Prevenția ar fi soluția, arată aceștia. Dar și aici puterile autorităților sunt limitate, căci e dificil să copiem rețeta de succes a altor state. În SUA, de exemplu, se investește foarte mult în campanii de screening. Oamenii își pot face anual un anumit set de analize gratuite, iar dacă nu-și fac aceste analize și se îmbolnăvesc, tratamentul îl suportă din propriul buzunar. În Germania, cam la fel: dacă medicul de familie consideră că te afli într-o anumită grupă de risc și nu te duci la analize, în cazul unei eventuale boli nu mai primești tratament gratuit. Practic, ești pe cont propriu. Însă ceea ce funcționează brici la americani și la nemți eșuează lamentabil la noi. Motivul? Vorbim despre sisteme medicale diferite, explică medicul epidemiolog Mihai Negrea, specialist în managementul sănătății la Târgu Mureș. „În America, dacă nu respecți perioadele de screening, asigurătorul își crește prima de asigurare. Practic, dacă te îmbolnăvești, plătești în plus. Dar la noi asigurarea este fixă. Și avem un sistem medical social. Deci, nu avem cum să copiem reteța americană care la ei funcționează perfect”, spune acesta.
Pe de altă parte, mai explică expertul, în România nu rezolvi nimic cu amenințări de genul dacă nu vii la control și te îmbolnăvești îți achiți singur tratamentul. „Nu are cum să stea în picioare o astfel de practică. E o ușoară fantezie. Dacă apare infarctul, ce facem? Dacă apare atacul vascular cerebral? Complicațiile, de obicei, sunt acute. Multe reprezintă urgențe medicale. Și dacă omul nu are bani, îl lași să moară pentru că nu și-a făcut analizele la timp? Ce te faci cu bolnavii cronici? Cu cei care suferă de cancer? Nu-i mai tratezi? Hai să fim serioși! Lucrurile nu sunt așa de simple”, mai spune specialistul.
Legislația nu ne permite să trimitem oamenii la medic
Mai mult, legislația din România nu ne permite să obligăm un om să meargă la medic. „Nu-i poți impune unui om servicii medicale dacă nu vrea. Este ilegal. Asta ține de drepturile pacientului. Dacă un om nu vrea să se vaccineze, nu-l poți obliga. Dacă un om refuză anumite servicii medicale, iar nu poți să-l obligi”.
Ce am putea face într-adevăr pentru a preveni apariția bolilor? Campanii de prevenție bine gândite. „O idee de genul acesta am avut și noi prin 2008, când s-a făcut screening pe diabet. Și a fost un fiasco total”, ne-a explicat dr. Mihai Negrea. „Greșeala a fost că atunci s-a făcut același set de analize la toată populația. Însă trebuia aleasă o populație-țintă. Trebuia mers pe grupe de risc, pe segmente de populație. De exemplu: persoane obeze peste 35 de ani. Sau dacă vorbim despre un screening pe cancere... trebuie să știm despre ce cancere este vorba. Hai să facem colonoscopii gratuite și obligatorii la bărbați trecuți de 40 de ani... Însă, în realitate, toată lumea vrea două, trei analize la sânge care nu spun nimic... dar... am făcut prevenție. Sunt de acord cu astfel de programe, mai ales că au funcționat foarte bine în alte țări. Japonia, de exemplu, a reușit să reducă incidența cancerelor de stomac prin screeninguri după 40 de ani, prin colonoscopii și gastroscopii”.
Pe de altă parte, spune expertul, să faci prevenție înseamnă să „iei pâinea de la gura” medicilor, specialiștilor, laboratoarelor. „Tot sistemul de sănătate funcționează pe tratarea bolilor. Nu pe prevenirea lor. Am lua pâinea de la gura tuturor specialiștilor din sistem dacă am face prevenție. Nu e o problemă să faci prevenție. E simplu și ieftin. Trebuie în primul rând să se dorească acest lucru. Iar asta nu se întâmplă numai la noi, ci în întreaga lume. Toată lumea și-ar vedea amenințat jobul. Ca specialist, eu stau și mă gândesc: dacă se întâmplă lucrurile în felul acesta, eu nu mai am ce să mai muncesc. Acesta este motivul pentru care, de cele mai multe ori, nu se reușește implementarea reformelor”.
Cât despre evaluarea stării de sănătate a românilor propusă de CNAS, dr. Mihai Negrea consideră că nu ar fi necesar pentru că, spune el, cunoaștem foarte bine cu ce ne confruntăm. Avem date, avem informații, avem cifre, avem studii. „Hai să rezolvăm deocamdată problemele pe care deja le știm, cu care ne confruntăm în prezent”.
De ce nu merg românii la medic
Evident, răspunsurile sunt mai multe: sărăcia, corupția, birocrația, ignoranța autorităților, lipsa de finanțare a sistemului și, nu în ultimul rând, lipsa de educație a românilor care vin la medic doar atunci când îi doare ceva. Mai mult, prevenția, la noi, aproape nu există. „Noi nu ne ducem la medic regulat. Ci doar când nu mai putem, când ne doare ceva. Prima dată stai acasă, bei un ceai. După care stai acasă și iei și câteva medicamente. După care, eventual, când nu mai poți, te duci la medic”, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Gelu Duminică. De ce avem o astfel de percepție? „Istoric vorbind, serviciul medical pentru noi nu a fost unul de proximitate. A fost unul pentru care omul trebuia să depună efort să ajungă. În proximitate aveai felcerul sau moașa. Surogate ale sistemului. Preotul era peste tot. Doctorul, în schimb, era la 100 de kilometri distanță. Cu căruța făceai cinci zile, murea omul pe drum. Apoi, să nu uităm, spitalul la noi a apărut destul de târziu. Slavă Domnului că a venit un străin, Carol Davila, și ne-a făcut sistem de sănătate. Noi nu aveam așa ceva. Nu în ultimul rând, într-o zonă în care educația formală era foarte slabă, medicina era văzută ca fiind mai degrabă o chestie ocultă. La doctor te duceai să te descânți”.
Revenind în prezent, chiar dacă avem un sistem medical gratuit, el nu este de fapt gratuit în mentalul colectiv. „Plățile informale din sistem, dar și faptul că odată ajunși în spital suntem nevoiți să ne cumpărăm singuri medicamente îi face pe oameni să se „caute” doar când au bani. Nu când trebuie. Și atunci amânau la nesfârșit”, mai explică specialistul.
Avem, pe de altă parte, și cultura automedicației. „Nu ne mai ducem la doctor, ne administrăm singuri pastile. Luăm antibiotice la greu, ne rezolvă pe moment și vedem noi după ce-om face. Nu ne gândim că organismul dezvoltă imunitate. Important e acum să fim bine. Omul are farmacia mult mai aproape decât spitalul. La farmacie stă 10 minute, la spital stă două ore pe hol, că nu-l bagă nimeni în seamă”.
Dr. Mihai Negrea a declarat că această mentalitate este specifică întregii Europe de Est. „E și o mândrie să nu te duci la medic. Te mândrești că ești sănătos și nu ai nevoie. Dar faptul că se simt bine, că nu îi doare nimic... asta nu înseamnă că acei oameni sunt neapărat sănătoși, ci că eventualele boli sunt în stadiu incipient. E și o anecdotă care circulă printre medici: nu există pacient sănătos, ci doar insuficient investigat”, a declarat medicul.
Starea de sănătate, mai spune sociologul Gelu Duminică, este și un efect al modului în care acționăm, în care facem lucrurile. „Alimentație, sedentarism, fumat, alcool, junk food... Toate sunt corelate. Ora de educație fizică se face astăzi în mult mai mică măsură față de cum se făcea acum 30 de ani. Accesul la alimentație nesănătoasă e mult mai mare față de acea perioadă. Păi, pe atunci aveam doar sirop, sifon și Brifcor”.
Mai există un aspect: falsele raportări privind bolile. Sociologul aduce în discuție raportul comisiei prezidențiale privind analiza riscurilor sociale și demografice din anul 2009. „Acolo sunt niște capitole în care se vorbește despre zonele în care a explodat, deodată, numărul de concedii medicale. Dau un exemplu: Șomcuta Mare..luați-o ca pe Mirel din Târgu Măgurele, e random..și, deodată, acolo crește numărul de concedii medicale cu 1.000. Varianta unu: ori s-a întâmplat ceva, un eveniment, care generează o problemă de sănătate publică, și trebuie să verifici, ori e fraudă și trebuie iar să verifici. La noi nu se întâmplă nimic. Și nu atunci noi, de fapt, nu știm care este amploarea acestor raportări în sistem. Nimeni nu știe. Pentru că noi nu avem un sistem de avertizare timpurie. Ce facem? Numărăm dooar, constatăm și atât. Eu l-am înțeles pe Rafila când a spus că e o problemă cu concediile medicale”.
Farmacist: „Cele mai căutate medicamente, cele pentru boli de inimă“
„Aproximativ 50% dintre pacienții români sunt pacienți cronici”, a explicat pentru „Adevărul” și Florina Bonifate, secretar general în cadrul Colegiului Farmaciștilor din România. „Bolile cardiovasculare sunt pe primul loc, dacă este să vorbim despre afecțiunile de care suferă românii. Prin urmare, medicamentele cele mai solicitate în farmacii sunt pentru tratarea bolilor de inimă”, arată aceasta. „Apoi, pe locul al doilea în topul vânzărilor de medicamente se situează cele care tratează afecțiunile sezoniere. În perioada rece sunt virozele, răcelile, gripa și atunci medicamentele cele mai eliberate sunt cele care tratează simptomele acestor boli”. Specialistul a declarat însă că în ultimii ani s-a observat o creștere a vânzărilor de suplimente alimentare care ar susține organismul în lupta împotriva bolilor. Potrivit expertului, se pare că românii au devenit mai responsabili. „Asta înseamnă un grad mai mare de conștientizare a nevoii de prevenție”, a mai spus Florina Bonifate.
Se încarcă comentariile...
