Tot mai mulți români sunt depresivi. Ce a activat această stare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Efectele pandemiei, războiul iscat în apropierea granițelor țării și perspectiva unui viitor economic instabil trimit tot mai mulți români în cabinetele psihologilor, afirmă dr. Brîndușa Caval, medic specialist psihiatru.

Izolarea socială din timpul pandemiei a accentuat anxietatea și depresia Foto: Pixabay
Izolarea socială din timpul pandemiei a accentuat anxietatea și depresia Foto: Pixabay

Potrivit acesteia, prima modificare observată în contextul pandemiei de COVID-19 a determinat o creștere a anxietății și, în special, o creștere a îngrijorărilor legate de sănătatea proprie și a celor dragi: „Izolarea socială a fost un teren propice pentru scoaterea la suprafață a unor dificultăți vechi ce abia erau ținute sub control, transformându-se în patologii diverse – depresie, anxietate, episoade psihotice, consum de substanțe. În unele cazuri, tulburările au persistat și după diminuarea problemelor legate de pandemie, iar pentru pacienții care aveau o dificultate de interacțiune socială încă dinaintea pandemiei este acum cu atât mai greu să reia relațiile anterioare. În plus, persoane care nu au experimentat până acum asemenea simptome acuză anxietate socială și tolerează greu grupurile mari de oameni. Efectele simțite în prezent se concretizează în stări depresiv-anxioase și tensiune în relații, iar acest lucru cumulat cu contextul actual la nivel de societate poate să scadă semnificativ calitatea vieții”, mai spune specialistul.

Resorturile psihice ale susținerii refugiaților

Un alt moment de cumpănă l-a reprezentat în acest an debutul războiului din Ucraina, când pentru mulți români s-au accentuat stările de anxietate, tulburările de somn, au apărut îngrijorările referitoare la posibila extindere a conflictului și la posibilele repercusiuni economice. În plus, mai spune dr. Caval, mulți pacienți au relatat la cabinet despre un sentiment de frustrare determinat de sentimentul de nedreptate: „Mobilizarea populației în sensul susținerii refugiaților a venit odată cu activarea energiei noastre vitale, prin conexiunea autentică umană, solidaritate și creșterea senzației de control și putință. Astfel, românii au făcut față mai ușor tensiunii interioare date de ipostaza de martor neputincios la suferință și au gestionat mai bine anxietatea proprie legată de un potențial risc pentru noi”.

O altă cauză a tulburărilor psihice ține de contextul economic actual, desființarea posturilor și munca epuizantă pentru cei rămași. Dificultățile economice percepute și anticipate îi duc cu gândul pe români la limitări și lipsuri cu care nu se așteptau să se mai confrunte. „Siguranța, confortul și stilul de viață pe care tocmai ne străduiam să le amelioram după pandemie și război par acum amenințate. Grijile vieții de zi cu zi pot deveni copleșitoare mai ales pentru cei care au familie, copii, studii de plătit, credite, loc de muncă nesigur sau nesatisfăcător și alte probleme financiare. Limitările care se preconizează îi pot duce pe mulți oameni cu gândul la perioada comunismului, ceea ce poate crește nivelul de anxietate mai ales pentru cei care au trăit acele vremuri”, explică specialistul.

Cum gestionăm situațiile pe care nu le putem controla

Situațiile pe care nu le putem controla pot fi percepute ca fiind copleșitoare, mai arată medicul. „Este posibil ca anumite reacții să fie absolut firești și concordante cu realitatea momentului, chiar dacă pot fi greu de digerat. De partea cealaltă, există posibilitatea ca anumite trăiri să aibă rădăcini mai adânci în trecutul nostru, să fie intense, să provoace confuzie, epuizarea energiei, sentimente de vulnerabilitate și neputință. Psihicul lucrează mereu pentru noi și liniștea noastră. Se poate întâmpla, însă, ca mecanismele de adaptare pe care le alege uneori să nu fie cele mai inspirate. Astfel, se poate ajunge la evitare, la consum de alcool, de droguri, de medicamente, comportamente riscante, excesive sau dăunătoare. Este de ajutor să înțelegem funcția din spatele comportamentului, să avem empatie și compasiune față de noi înșine, să înțelegem că facem tot ce putem cu resursele de care dispunem la un moment dat”, a încheiat medicul psihiatru.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite