Soarele declanşează gena cancerului de piele

Dr. Mihaela Leventer, preşedinte al Societăţii Române de Medicină Estetică şi Dermatologie Cosmetică şi Chirurgicală

Incidenţa melanomului, temutul cancer de piele dezvoltat din celulele pigmentare, a crescut peste tot în lume, iar expunerea la lumină contribuie la dezvoltarea acetui tip de neoplazie.
S-a observat că persoanele cu piele deschisă la culoare fac mai uşor boala. Australia, ţara în care populaţia este predominant blond roşcată, are cea mai mare rată de cancere cutanate şi, mai ales, de melanom. Se ştie că faţă de Marea Britanie, ţara de origine, australienii fac de 5 până la 8 ori mai des melanom.
Au mai fost studiate grupuri de indivizi care au emigrat dintr-o zonă lipsită de soare spre zone foarte însorite, cum a fost cazul evreilor din ţările nordice care s-au stabilit în Israel şi s-a constatat că, dacă migraţia s-a produs la vârste cuprinse între15-30 de ani, riscul cancerelor de piele a crescut. Un alt studiu efectuat în Suedia a dovedit procentul ridicat de persoane cu melanom care înainte de declanşarea bolii au folosit solarul pentru "pregătirea pielii", în vederea vacanţelor la soare. Aceasta arată importanţa efectului cumulativ al radiaţiilor luminoase asupra pielii deschise la culoare, incapabilă să se apere.

Arsura "de weekend", cea mai periculoasă
Mult timp s-a crezut că arsura după soare, prin traumatismul pe care-l produce pielii, este răspunzătoare de transformarea malignă a aluniţelor. Acum se ştie că expunerea în sine produce modificări celulare ireversibile, capabile să determine transformarea neoplazică. Între expunerea intermitentă şi cea continuă s-a dovedit prin studii statistice că cea ocazională, dar puternică, este cea mai periculoasă. Prin urmare, concediile scurte sau weekendurile la soare constituie un mai mare pericol pentru piele. Zonele afectate cel mai des sunt capul, gâtul şi toracele posterior. Atunci când stratul de ozon scade, razele solare nu mai sunt filtrate. În zonele geografice cu astfel de probleme, numărul cancerelor de piele a crescut alarmant. Expunerea la soare nu este singura explicaţie. Cercetătorii au arătat că este necesară şi o predispoziţie genetică. Au fost observate familiile celor care au melanom şi s-a constatat că există şi o probabilitate mai mare de dezvoltare a melanomului în rândul acestora. Totuşi, genele responsabile de boală au nevoie de un mediu favorizant pentru a declanşa boala şi acesta ar fi tocmai expunerea la lumină. Tot australienii au demonstrat că 65% din melanoame apar la cei cu mutaţii pe gena CDKN2A, care stau la soare sau la ultraviolete artificiale.

Scăderea imunităţii creşte riscul de melanom
Imunodeficienţa ar fi un alt factor de luat în seamă. Studii efectuate pe copii cu numeroase aluniţe atipice au arătat că riscul de melanom este mai mare decât la copiii fără aluniţe, factorul ce determină transformarea fiind mai ales expunerea la soare de-a lungul vieţii. S-au observat însă melanoame şi pe zone care nu sunt expuse, cum ar fi cele de pe degete sau de pe dosul picioarelor, imunodeficienţa spunându-şi cuvântul în aceste situaţii. Există melanoame şi pe pielea închisă la culoare, precum şi pe pielea neagră, apariţia bolii fiind influenţată de aceleaşi probleme de imunitate. Există, totuşi, şi o veste bună: savanţii ne asigură că gaura din stratul de ozon începe să se închidă la loc. Vestea proastă este că stratul de ozon va fi restabilit abia către anul 2050.