Realitatea dură din viața pacienților cu bulimie, anorexie sau alt gen de tulburări alimentare. „Boli tratate superficial”

Mâncatul compulsiv este o afecțiune care poate avea efecte grave asupra celor care suferă de ea. În România, nu există centre specializate pentru persoanele care suferă de tulburări de alimentație.

Sursa foto Shutterstock

Tulburarea comportamentului alimentar este o boală psihică și, ca atare, tratamentul ar trebui aplicat de psihiatri sau psihoterapeuți specializați în acest domeniu. În România, nu există nicio clinică specializată pentru tratarea celor care suferă de anorexie, bulimie, mâncat compulsiv sau alte tulburări de comportament alimentar. Majoritatea primesc de obicei tratament pentru pierderea în greutate, depresie sau anxietate, rareori fiind tratați pentru tulburări de alimentație.

Medicii atrag atenția că în ultimii ani a scăzut și vârsta minimă a pacienților care luptă cu aceste adevărate boli.

„Dacă acum câțiva ani vârsta minimă a pacienților cu tulburări alimentare era cea a adolescenților, acum sunt din ce în ce mai mulți pre-adolescenți care vin cu anumite fobii alimentare: nu mănâncă, le este frică să nu ne înece, de exemplu. Observ chiar și în rândul copiilor mâncatul pe fond nervos”, subliniază psihologul ieșean Andreea Buhuși.

Relația cu mâncarea

Potrivit acesteia, tulburările de alimentație sunt boli mentale și fizice grave, care pot afecta persoane de toate sexele, vârstele, formele corporale și greutățile. La nivel mondial, tulburările de comportament alimentar au cea mai mare rată de mortalitate dintre toate afecțiunile de sănătate mintală. Asociația pentru prevenirea și tratamentul tulburărilor de alimentație (APTTA) a estimat că peste 400.000 de persoane din România suferă de o astfel de tulburare.

„Cel care suferă de anorexie își vede corpul mult mai mare decât este în realitate. Am întâlnit persoane care au devenit anorexice pentru că singurul mod prin care putea să mai simtă bucurie era acela prin care să vadă că îndeplinesc un obiectiv: slăbesc. Deci în spatele acestor tulburări există foarte multă suferință emoțională. Nimeni nu se înfometează de prea mult bine”, explică Andreea Buhuși, psiholog. 

Deși nu se știe cu siguranță care sunt cauzele tulburărilor de alimentație, cel mai des este vorba despre o serie de factori biologici, psihologici și socio-culturali.

„Există și o predispoziție genetică, există și o presiune socială, o stimă de sine scăzută, bullyingul de la școală, stresul, dorința de a capta atenția ori o nemulțumire și o calitate a vieții foarte scăzută. Relația cu mâncarea se stabilește în familie”, completează psihologul ieșean Andreea Buhuși.

Ajutor

Sistemul din România pentru combaterea tulburărilor de comportament alimentar este inexistent, iar multe persoane cu tulburări de alimentație nu știu unde să apeleze pentru ajutor. Campaniile gândite și organizate de Asociația pentru prevenirea și tratamentul tulburărilor de alimentație (APTTA) pot reprezenta o adevărată gură de aer. Conform prezentării oficiale, APTTA este o asociaţie profesional-știintifică și de susținere, apolitică, nonprofit, având drept scop îmbunătățirea acțiunilor de prevenire, de depistare precoce și tratare a tulburărilor de alimentație.

Concret, APTTA oferă, gratuit, ajutor și suport persoanelor care se confruntă cu tulburări de alimentație, prin psihoterapie de grup și individuală, întâlniri ale grupului de suport și forum de suport virtual. Toate prin munca voluntară a specialiștilor și celor dornici să se implice.

„Mor de ciudă când văd cât de superficial sunt tratate tulburările de alimentație și cum sunt judecați cei care suferă de așa ceva. Când mă gândesc că mama, când a căutat să discute cu doctori, să mă ajute pe mine, a dat doar peste oameni interesați de numărul lor de pacienți și nicio secundă nu le-a păsat că era vorba despre o ființă care își distrugea viața. Voi (n. red. membrii APTTA) ați fost mai interesați de mine decât au fost cei patru psihologi la care am fost în trecut sau acea nutriționistă care, după tentativa de sinucidere din cauza bulimiei, m-a pus la regim de slăbit și mi-a spus că sunt grasă”, este una dintre mărturiile de pe forumul de suport APTTA.

Toate detaliile se găsesc pe site-ul asociației www.anorexie-bulimie.ro