Realitatea cruntă din mediul rural și din cartierele mărginașe ale Bucureștiului: „Sunt tinere care n-au folosit niciodată un absorbant“
0Ciclul menstrual a rămas un subiect tabu în societatea românească. Copilele află de schimbările care au loc în corpul lor nu de la părinți sau de la școală, ci de pe social media. Cresc într-o societate pentru care problemele fiziologice sunt ceva rușinos, fiind încă interzise să intre şi în biserică, pentru că sunt „necurate“, la fel ca lăuzele. În lumea rurală, dar și în cartierele mărginașe ale Bucureștiului, absorbantul este un lux, la fel ca periuța de dinți şi săpunul.
În perioada comunistă, în România nu existau absorbante, așa cum nimeni nu știa de anticoncepționale. Câteodată, se găsea vată în farmacii. Nu era un produs care să fie tot timpul la vânzare și, așa cum era nevoie să ai relații la alimentară sau la librărie, era bine să ai și la farmacie. Dramatic este faptul că nici după 35 de ani de când absorbantele au apărut pe piața românească și se găsesc nu doar în farmacii, ci și la supermarket şi în magazinele de cartier, sunt fete și femei care nu le folosesc și apelează tot la cârpe. Aceasta este realitatea pe care au descoperit-o două tinere femei din București, Alexandra Tănase și Irina Vasilescu, care au înființat Asociația Pe Stop.
Totul a început în anul 2018 când Irina a urmărit un documentar despre o fată din SUA care mergea în cartierul ei și distribuia produse de igienă menstruală femeilor fără posibilități. Atunci, ea s-a întrebat: „Ce fac fetele și femeile din București fără posibilități? Cum se îngrijesc la menstruație?“. Și-a publicat gândurile pe pagina de Facebook și reacțiile pe care le-a primit au făcut-o să realizeze că semnalele nu sunt pozitive, că sunt multe tinere care provin din medii defavorizate care nu-și permit sau nu au cultura igienei personale. A pregătit nouă pachete cu absorbante și le-a împărțit în Gara de Nord. Apoi, a luat legătura cu Alexandra, de profesie farmacist, pe care o cunoștea din liceu, și au discutat ce-ar putea să facă mai departe. Așa au decis ca după câteva luni, în martie, să facă o campanie de strângere de fonduri. „Am primit foarte multe încurajări, manifestate în primul rând financiar. Noi ne setasem o sumă și am primit de zece ori mai mult. Am realizat că trebuie să începem ceva serios. Atunci, Irina, care dăduse contul ei personal, s-a și speriat când a văzut câți bani i-au intrat și faptul acesta ne-a responsabilizat cumva. Mie îmi place să spun că ne-a responsabilizat. Era clar că este nevoie de acest proiect și e clar că lumea sprijină această inițiativă“, își aduce aminte Alexandra pentru „Weekend Adevărul“.
Bucureștiul nevăzut
Atunci au întocmit și actele pentru a înființa asociația și au plecat în căutarea mai multor beneficiare, lucru care s-a întâmplat și cu ajutorul femeilor pe care le cunoscuseră la Gara de Nord. Așa au ajuns să cunoască un alt București, în Grivița, Giulești Sârbi, Rahova, Pieptănari, Sfântu Gheorghe. De la câteva beneficiare în 2019, au ajuns să aibă 600 de femei care provin din medii defavorizate. Au aflat că sărăcia menstruală este prezentă în România, și chiar și în multe zone din Capitală.
Sunt și acum copile care află că există ciclu menstrual doar atunci când le vine prima menstră și se sperie, iar foarte multe află de pe social media. „Pe lângă distribuirea de pachete, ne-am dezvoltat și pe partea de educație. Avem cursul de igienă menstruală pe care îl ținem în școli sau în comunitățile care au nevoie. Mergem și vorbim despre ce înseamnă menstruația, cum apare, ce implică, cum să te îngrijești în această perioadă, ce tipuri de produse sunt disponibile, cum trebuie ele schimbate“, spune Alexandra.
Un alt curs pe care reprezentantele Asociației Pe Stop îl derulează în școli este „Corp și consimțământ“, care implică și această parte de educație menstruală, dar atinge și alte subiecte, cum ar fi schimbările care apar la vârsta adolescenței, schimbările hormonale, schimbările de atitudine, cum să facă diferența între relațiile sănătoase și cele cu potențial abuziv.
Cursul se adresează elevilor de la clasa a V-a până la cei de liceu. Unii elevi sunt reticenți la început, însă Alexandra crede că acesta este doar un filtru pe care ei îl aplică la început, pentru că, odată ce reușești să comunici pe limba lor, devin atenți și interesați și au curajul să pună întrebări. La sfârșitul fiecărui curs, adolescenții au ocazia să pună întrebări sau să scrie anonim pe o foaie tot ceea ce îl neliniștește. „E multă stigmă în jurul acestui subiect și de aici intervine și rușinea, inclusiv de a întreba, de a-ți spune părerea“, crede reprezentanta ONG-ului.
Chiar și tinerele copile de etnie romă, care trăiesc în familii care țin la obiceiurile străvechi și își logodesc copiii la vârsta la care încă joaca este principala lor activitate, primesc aceste cursuri cu aceeași curiozitate. „Părinții, nefiind de față, nu au posibilitatea de a influența copiii, și astfel că aceste fetițe care nu sunt diferite de alți copii participă la discuții și pun întrebări“.
Fete care nu au folosit niciodată un absorbant
Beneficiarele fundației nu sunt doar copilele sau tinerele din București, ci şi din toată țara. Așa se face că în proiect au fost cooptate voluntare care distribuie absorbante în comunitățile în care trăiesc. „Suntem deja prezente în 16 județe. Știam că în București sărăcia menstruală este destul de răspândită. Și ne-am gândit atunci: oare ce se întâmplă în restul țării? Am descoperit că realitatea este cruntă. Așa că am dus proiectul și în afara Bucureștiului. Echipa Pe Stop nu doar că distribuie absorbante și ajutoare, ci membrii ei vizitează prima oară comunitățile împreună cu voluntarele asociației, stau de vorbă cu femeile și cu fetele care beneficiază de sprijinul nostru și apoi voluntarele rămân pe mai departe să ajute“.
Așa au aflat că sunt copile și tinere care n-au folosit niciodată un absorbant, deși un astfel de produs de igienă personală se găsește de vânzare acum și la magazinul din sat. Ea crede că lipsa accesului la produsele de igienă duce și la absenteism școlar, pentru că fetele, în perioada ciclului, dacă nu au absorbante, se tem să nu se păteze și să nu se facă de râs în fața celorlalți colegi.
Înlocuitor, pampersul bunicii
În fiecare casă în care au intrat au descoperit o Românie în miniatură. „Unele dintre beneficiarele noastre, când le-am întâlnit, ne-au mărturisit că încă folosesc cârpe sau bucăți din haine vechi în perioada ciclului, nici măcar vată. Am avut această mărturisire din partea unei profesoare dintr-o școală din Gorj care a găsit bucăți din haine vechi în coșul de gunoi de la toaleta fetelor“. În Vâlcea, a descoperit o altă familie cu o altă dramă: „O fetiță ai cărei părinți muriseră, care era crescută de bunică, folosea în perioada ciclului menstrual pamperșii primiți de femeia în vârstă pentru incontinență urinară. Numai că ea folosea un pampers mai mult decât era indicat“.
„Tuturor beneficiarelor le-am zis că absorbantele sunt la fel de vitale ca hârtia igienică. Menstruația vine, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că avem posibilități, fie că n-avem. A fost un proiect de lege anul acesta cu scăderea TVA-ului pentru produsele de igienă, inclusiv absorbante, pe care îl susținem, dar ni s-ar părea normal, cel puțin în școli, ca elevele să aibă acces gratuit la aceste produse. Am observat că multe femei nu-și cumpără absorbante, oricât de ieftine ar fi ele, din sărăcie. Nu știu cum e să trăiești din ajutorul social sau să nu-l ai nici pe acela. Erau femei fără acte... Dacă le întrebi pe multe dintre beneficiarele noastre, lipsa produselor necesare în perioada menstruației este ultima pe o listă lungă de alte griji: ce să mănânce, cu ce să-și îmbrace copiii. Am văzut copii cu copii, cel puțin în județul Bacău. Erau fete de 15-16 ani care aveau doi-trei copii, care erau abuzate de soții lor. Ce încerc eu să zic este că lipsa produselor pentru menstruație este o problemă, dar cred că pentru ele este ultima“, dezvăluie Alexandra realitatea cruntă.
Și tabloul nu este complet. Pe lângă sărăcie și lipsă de educație, mai este și stigma. „Eram în curtea unei femei, la Bistrița-Năsăud, căreia i-am dat un pachet cu absorbante. În momentul în care a văzut că pe stradă trece un bărbat, deci în afara ogrăzii, și-a ascuns pachetul cu absorbante sub bluză. Mi-am dat seama că până la urmă simțim o rușine care nu are sens. Nu este alegerea noastră, este ceva ce ni se întâmplă, așa este anatomia, e ceva firesc, fiziologic“.
Au împărțit absorbante într-un sat ajutate de un bărbat
Voluntarele Asociației Pe Stop fac un gest mic prin distribuirea acestor pachete cu ajutoare, care conțin absorbante, o pereche de chiloți, un gel dezinfectant, șervețele intime și șervețele uscate, dar pentru unele femei este totul. „Toate ne spun că le-am luat o grijă de pe umeri – o grijă mică, dar mare. Nu știu cum să exprime acest lucru, pentru că acel absorbant nu este scump, dar contează foarte mult. Multe dintre ele au zis «Mulțumim că v-ați gândit la noi». Din acest punct de vedere, acum ne simțim mult mai ușurate și cred că prin asta contribuim cumva și la normalizarea discuției despre asta. Nu ascundem pachetul când îl ducem. Vorbim și cu bărbații lor dacă este nevoie. Într-un sat, chiar ne-a ajutat un bărbat să mergem din gospodărie în gospodărie și să împărțim pachetele cu absorbante“.
De-a lungul timpului s-au creat relații speciale între reprezentanții asociației și primele beneficiare din București, așa încât, în prezent, acestea au ajuns voluntare și distribuie ele pachetele în Rahova sau în micile lor comunități. „Încercăm cumva să le motivăm și pe ele să contribuie la acest proiect. Mai mult decât atât, le-am pus la dispoziție și niște cursuri, pentru că dacă simt cumva nevoia și dacă au timpul și dispoziția necesare să facă un pic mai mult. Vorbim aici în primul rând de cursul de igienă menstruală pe care să-l țină și ele în comunități, un curs de organizare comunitară, cum să înveți să apelezi la autorități, să-ți ceri drepturile, cum să scrii o petiție“. Pe lângă comunitatea din București, s-au format altele și la nivel de țară, una în Sibiu și una în Timișoara. Echipa din Sibiu a participat la un maraton unde a strâns bani și acum ajută singură comunitatea. La fel și cei din Timișoara.
Lipsa banilor, o problemă de nerezolvat
Ajutorul dat femeilor nu se oprește aici. Nevoile lor sunt multe și zilnice. Datorită colaborării cu alte ONG-uri, cazurile-țintă sunt îndrumate spre cei care sunt în măsură să le ajute. Femeile sunt ghidate, dar, de multe ori, au mers cu ele personal la medic sau au fost învățate să completeze cereri online. La sfârșitul cursului de igienă menstruală pe care îl țin în școli, are loc și un concurs cu premii, iar printre recompensele primite se află și produse de igienă, cum ar fi pastă de dinţi și periuță.
O imagine pe care nu o va uita niciodată vine dintr-un cătun din Suceava, acolo unde a venit o mamă de mână cu o fetiță de câțiva anișori. Femeia avea într-un picior o sanda și în altul un adidas. „Imaginea aceea mi-a rămas întipărită în fața ochilor mult timp. Foarte amărâți. Cred că e vorba și despre o lipsă de educație financiară. Atunci când ești sărac și nici nu știi cum să-ți gospodărești puținii bani pe care îi ai, este și mai rău. Dacă mai ai și un soț care bea banii și care te bate, ai tabloul complet. În mediul rural sunt foarte multe femei care efectiv sunt dependente financiar de bărbații lor. Îmi povestise voluntara noastră din Suceava, care a crescut într-o astfel de comunitate, că un băiețel își dorea să învețe și să meargă la școală și cum voluntara noastră încerca să-l convingă pe tatăl copilului că asta este singura soluție, dar a ajuns să fie amenințată cu bătaia dacă mai insistă să-și trimită copilul la școală“.
Alexandra mai spune că această acțiune este dincolo de împărțirea de absorbante, este o modalitate de a crea legături între lumi, între diferite straturi ale societății: „Cumva, îmi place să cred că nu e niciodată vorba doar despre un pachet cu absorbante, ci despre mai mult. Oamenii au nevoie să stea de vorbă. Și atunci, tu când mergi, le dai și un pachet cu absorbante, deschizi și alte discuții. Ei sunt dornici să să îți povestească, să vadă că primesc și un pic de atenție, că-i ascultă cineva“.
Mână de la mână
Anul acesta, echipa Asociației Pe Stop va lansa un studiu despre sărăcia menstruală, pentru că nu există statistici concrete care să ne spună cum arată sărăcia menstruală în România. „Știm noi cumva orientativ că aproximativ 1.000.000 de fete și femei suferă de sărăcie menstruală în țara noastră, însă acum o să vedem ce ne arată acest studiu“. Momentan, proiectul se află la etapa de pregătire a chestionarelor cu întrebări, care vor putea fi completate atât online, cât și fizic, voluntarele fiind cele care vor merge în comunitățile defavorizate și vor culege răspunsurile și poveștile lor.
Cei care doresc să doneze bani pot intra pe site-ul Asociației Pe Stop, unde vor găsi butonul „Donează“ sau prin transfer bancar către Asociatia „Pe Stop“, cont IBAN RO79INGB0000999908253801 deschis la ING. O altă soluție ar fi redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit sau 20% din impozitul pe profit al afacerii. Totodată, pot fi donate absorbante urinare, șervețele umede intime sau pentru bebeluși, șervețele nazale, lenjerie intimă nouă, gel dezinfectant pentru mâini în flacoane mici sau prezervative în cutii sigilate. Toate produsele trebuie să fie ambalate individual sau în cutii sigilate.
Taxa roz
Costul produselor menstruale este una dintre problemele cel mai puțin vizate când vine vorba de reducerea sărăciei, în raport cu salariul minim net. La nivel european, România se află la mijlocul clasamentului în privința prețurilor, cu o medie de 40 de lei pe lună pentru aceste produse, pe primul loc fiind Italia, cu aproximativ 90 de lei pe lună.
Dacă luăm în calcul orele de muncă și salariile câștigate, româncele sunt cele mai dezavantajate: dintr-un salariu minim net, ele sunt nevoite să lucreze puțin peste trei ore pentru acoperirea costului lunar al produselor menstruale, italiencele aproximativ două ore și jumătate, în fruntea listei fiind femeile din Marea Britanie, cu nici 20 de minute lucrate (având în vedere că, din 2020, Marea Britanie a redus la 0% TVA-ul pentru astfel de produse).
De asemenea, absorbantele și tampoanele intră și ele în categoria celor cărora le este adăugată „taxa roz“: produse de îngrijire personală destinate femeilor se vând la prețuri mai mari în comparație cu produse similare destinate bărbaților, fiind cu aproximativ 7% mai scumpe.
Se încarcă comentariile...
