Analiză Petic la un sistem în faliment: de ce deblocarea a 7.600 de posturi în spitale nu va opri criza din sănătate

Ministerul Sănătății anunță deblocarea a 7.600 de posturi vacante din sistemul public, în încercarea de a reduce criza de personal, cu doar câteva săptămâni înainte de greva generală anunțată de Sanitas pentru 28 iulie. Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, spune însă că măsura acoperă doar o parte din deficitul de personal și avertizează că salariile necompetitive și condițiile dificile de muncă alimentează în continuare exodul angajaților. La rândul său, expertul în politici de sănătate Sorin Paveliu consideră că problema nu poate fi rezolvată prin decizii centralizate și susține că managerii spitalelor ar trebui să poată angaja personal în funcție de propriile bugete, nu de aprobările Guvernului.

Posturile deblocate de Ministerul Sănătății sunt insuficiente. FOTO: Pixabay

Ministerul Sănătății a anunțat deblocarea a peste 7.600 de posturi vacante din sistemul sanitar de stat, o măsură menită să reducă cel puțin parțial deficitul acut de personal cu care se confruntă spitalele. 

Cele mai multe locuri de muncă sunt solicitate pentru asistenți medicali – aproximativ 3.000 – și pentru medici – circa 1.900, conform necesarului transmis de managerii unităților sanitare. Anunțul vine într-un moment tensionat, în care sindicaliștii din sănătate se pregătesc de grevă generală, iar autoritățile încearcă să răspundă unei crize de personal care afectează în special specialitățile cheie, precum urgența, anestezia, terapia intensivă, cardiologia și neurologia.

Necesarul de personal a fost transmis de managerii de spitale în urma unei analize a deficitelor reale, iar Ministerul Sănătății a decis să deblocheze aceste posturi pentru a face față presiunii tot mai mari asupra sistemului. În ultimul an, peste 5.000 de medici au susținut examenul de rezidențiat, iar cele aproximativ 240 de școli postliceale sanitare au anual cel puțin 15.000 de absolvenți. Cu toate acestea, deblocarea posturilor vine într-un context în care sindicaliștii avertizează că deficitul real de asistenți medicali este de aproximativ 27.000 la nivel național.

Cele 7.600 de posturi acoperă doar un sfert din deficitul real

Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, a declarat pentru „Adevărul” că deblocarea posturilor este o măsură insuficientă și temporară, care nu rezolvă problemele de fond ale sistemului sanitar, legate de salarizare și de condițiile de muncă.

„Ministrul interimar al Sănătății, domnul Atila Cseke, a recunoscut că este necesară deblocarea posturilor, deoarece managerii se plâng că nu mai au personal suficient, mai ales că în perioada concediilor, atunci când dintr-o echipă de trei sau patru asistente una este în concediu, celelalte sunt suprasolicitate, ceea ce duce la epuizare rapidă, mai ales în rândul asistenților și infirmierilor, unde deficitul este major, în timp ce la medici situația este ușor mai bună datorită rezidenților și a posibilității de a fi plătiți pentru gărzi”, a explicat Răzvan Gae.

Sindicalistul a subliniat că măsura este doar una de supraviețuire pe termen scurt: 

„În ceea ce privește deblocarea celor 7.600 de posturi vacante anunțată de Ministerul Sănătății, aceasta acoperă doar un sfert din deficitul real de aproximativ 27.000 la nivel național, ceea ce ajută doar pentru a trece peste vară, deoarece salarizarea este în urmă, iar mulți vor ieși din sistem în scurt timp, din cauza volumului mare de muncă și a stresului psihic.

În ultimii doi ani, aproximativ 1 din 4 sau chiar 1 din 2 angajați, în special brancardieri și infirmiere, au plecat pentru că salariile nu justifică efortul și naveta, preferând să lucreze în și la supermarket în unele situații, ceea ce face ca atractivitatea sistemului sanitar să fie extrem de redusă”, a mai arătat vicepreședintele Sanitas.

Deblocarea posturilor din spitale, de către Guvern este „definiția falimentului”

Expertul în politici publice de sănătate, Sorin Paveliu, a criticat dur modul în care este gestionată resursa umană în sistemul sanitar, considerând că abordarea centralizată a blocării și deblocării posturilor este greșită și ineficientă.

Referitor la necesitatea deblocării posturilor și la modelul actual de gestionare a personalului, expertul în politici publice de sănătate, Sorin Paveliu, a declarat, pentru „Adevărul”: 

„Abordarea Guvernului nu este corectă. În mod normal, managerii de spital ar trebui să aibă puterea de a angaja câte cadre medicale consideră necesar, fără să fie nevoie de blocarea sau deblocarea de posturi de la Guvern. În funcție de bugetul spitalului, managerul ar trebui să angajeze câți oameni are nevoie. În felul acesta, spitalele nu ar mai fi dependente de bugetul public, ci și-ar administra mai bine sursele de venit. Dacă banii nu le ajung, atunci și-ar modifica grila de servicii. Bugetul public nu ar trebui să se ocupe de plata salariilor, ci spitalele. Modelul actual este definiția falimentului.”

România, printre statele europene cu cel mai mare deficit de personal sanitar

România se numără printre statele europene cele mai grav afectate de penuria de personal medical, iar conform raportului Autorității Europene a Muncii pentru anul 2025, nu mai puțin de douăsprezece profesii din domeniul sănătății, de la medici și asistenți până la ambulanțieri și medici veterinari, înregistrează un deficit semnificativ de forță de muncă. 

În ceea ce privește numărul de medici și personal medical raportat la populație, România se situează pe locul al cincilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul, fiind depășită doar de Olanda, Italia, Belgia și Bulgaria. 

În plan intern, datele furnizate de Ministerul Sănătății relevă o lipsă de peste 30.000 de medici și asistente medicale, iar aproximativ un sfert dintre specialiștii formați în țară aleg să își exercite meseria în străinătate, ceea ce agravează și mai mult situația, mai ales în spitalele mici și în mediul rural, unde anumite specializări au dispărut cu desăvârșire, iar pentru medicii de familie, de exemplu, deficitul depășește 1.500 de posturi, potrivit estimărilor Colegiului Medicilor.