Obezitatea, de trei ori mai periculoasă decât malnutriţia

Cu excepţia Africii Subsahariene, hrana în exces reprezintă un risc mai serios pentru sănătatea populaţiei decât lipsa acesteia, se arată într-un studiu publicat în “The Lancet” şi citat de The Telegraph.

Pretutindeni în lume, a existat un real succes în ce priveşte combaterea malnutriţiei, rata mortalităţii scăzând cu două treimi din 1990, la mai puţin de un milion de persoane până în 2010.

Cu toate acestea, din cauza faptului că oamenii consumă mai multă hrană şi fac mai puţine exerciţii fizice, tendinţa de îngrăşare a devenit răspândită în toată lumea.

Doctorul Majid Ezzati, unul dintre autorii studiului, spune : “Am trecut, de acum douăzeci de ani, când oamenii nu aveau ce să mănânce, la o lume în care prea multă hrană şi prea nesănătoasă – chiar şi în ţările în curs de dezvoltare – ne îmbolnăveşte”.

Între 1990 şi 2010, speranţa de viaţă la naştere, la nivel global, a crescut cu cinci ani. Un bebeluş de sex masculin născut în 2010 poate trăi până la vârsta de aproximativ 67 de ani, în timp ce fetele pot ajunge să trăiască până la 73 de ani.

Cu toate acestea, oamenii petrec ultimii ani din viaţă având o stare de sănătate precară, din cauza creşterii numărului de boli provocate de obezitate, inclusiv a diabetului de tip II, a bolilor cardiace şi a cancerului.

Doctorul Cristopher Murray, directorul Institutului de Evaluare a Sănătăţii de la Universitatea din Washington, susţine că “puţini oameni sunt perfect sănătoşi. În schimb, pe măsură ce înaintează în vârstă, se îmbolnăvesc”, iar aceste aspecte au avut “implicaţii profunde pentru sistemul de sănătate, în ce priveşte stabilirea priorităţilor”.

În Marea Britanie, speranţa de viaţă a bărbaţilor a crescut, din 1990 şi până în 2010, de la aproape 73 de ani la peste 77 de ani, iar la femei ajunge până la aproape 82 de ani.

Moartea oricărei persoane poate fi provocată, se arată în articolul publicat de The Telegraph, de o serie de factori – de exemplu, decesul provocat de un infarct poate fi cauzat de tensiune arterială mare, fumat, dar şi de kilograme în plus.

Totuşi, folosind statisticile, oamenii de ştiinţă pot demonstra câte persoane mor dintr-o anumită cauză.

Tensiunea arterială mare a devenit principala cauză a morţii şi ucide peste nouă milioane de oameni în fiecare an.

Consumul de alcool şi fumatul au devenit, de asemenea, probleme serioase. Consumul de alcool a devenit a treia cauză a mortalităţii, iar fumatul, inclusiv cel pasiv, a trecut pe locul al doilea. Fumatul a provocat peste şase milioane de decese în 2010, iar consumul de alcool a condus la moartea a 4,9 milioane de persoane.

Profesorul Ezzati susţine însă că există acţiuni care ar putea înlătura aceste probleme.

“Vestea bună este că sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a reduce riscul de îmbolnăvire”, spune el.

“Pentru a reduce tensiunea arterială, trebuie să reglăm conţinutul de sare din mâncare, să avem acces la fructe şi legume proaspete şi să existe acces la serviciile de sănătate publică”.

În cadrul studiului se găsesc, însă, şi aspecte pozitive  în ce priveşte sănătatea populaţiei, cu precădere în ce priveşte sănătatea copiilor.

Din 1990, a existat o scădere a numărului deceselor provocate de malnutriţie în rândul copiilor. De asemenea, rata mortalităţii la copii (n.r.: sub vârsta de cinci ani) a scăzut cu aproape 60% din 1970 şi până în 2010, de la 16,4 milioape pe an până la 6,8 milioane.

De asemenea, a scăzut şi numărul deceselor provocate de calitatea slabă a apei şi de condiţiile de igienă precare.