Misterele nașterilor premature. Cauzele specific românești care aduc pe lume bebelușii înainte de termen
0Sărăcia este unul dintre motivele pentru care se nasc atât de mulți copii prematuri în România. Zonele cele mai sărace, cu mame care nasc prea mulți copii sau mame prea tinere, sunt un adevărat rezervor de nașteri premature în țara noastră.
Nașterile premature sunt o realitate tot mai pregnantă a vremurilor în care trăim. Culmea, inclusiv mulți copii născuți, la termen, au comportamente de prematuri. Prematuritatea vine cu multe provocări, spun neonatologii, cu probleme care pot afecta copilul pe termen lung.
Este un fenomen care implică mulți factori și încă necunoscute și care până la un punct rămâne un mister. Cu toate acestea, mai ales în cazul țării noastre, există mai mulți factori care duc la nașterile premature, iar sărăcia și lipsa de educație sanitară, sunt principalii factori.
Conform statisticilor la nivel național, anul trecut se nășteau peste 16.000 de copii prematuri, adică cu cel puțin trei săptămâni, înainte de termenul standard de nouă luni. O parte a acestor copii, mai ales în cazul vârstelor și greutăților extreme, nu supraviețuiesc, iar România a ajuns pe un alarmant loc cinci la mortalitate infantilă, la nivelul Uniunii Europene. Botoșaniul este unul dintre județele fruntașe când vine vorba de nașteri premature, iar în anul 2020 se afla chiar pe primul loc, la nivel național din acest punct de vedere.
Nașterea prematură, deocamdată un mister
La prima vedere, nașterea prematură poate fi definită simplu prin câteva standarde. De exemplu, se consideră prematur, bebelușul născut sub 37 de săptămâni, adică 9 luni de sarcini. Lucrurile sunt însă mult mai complicate decât par, spun specialiștii în neonatologie.
De exemplu, sunt copii care se nasc la termen, adică la 9 luni de sarcini, dar au comportament de prematur, adică este posibil să aibă nevoie de asistență la respirație, dar și alte probleme digestive, neurologice, cardiace sau de altă natură, asemănătoare unui copil născut înainte de termen.
„Un copil prematur se definește ca un copil care se naște înainte de termen. Se consideră că un copil se naște la termen la 37 de săptămâni, adică 9 luni. Tot ce se naște sub 37 de săptămâni se consideră copil prematur. Dar mai nou se observă o modificare a definiției. Literatura de specialitate spune că un copil poate să aibă comportament de copil prematur și la 37 sau 38 de săptămâni de sarcină. Așa încât, să spun ce este un copil prematur, este mai greu. Până la un punct nu știm ce se întâmplă. Câteodată bifăm toate lucrurile ok și totuși se întâmplă. Nașterea prematură rămâne multifactorială și de multe ori necunoscută. Din acest motiv avem copii care au nevoie de terapie intensivă la naștere, deși au greutate bună, 3-4.000 de grame. Nu este ceva grav, dar pentru o familie care așteaptă un copil este o situație neplăcută”, spune Carmen Zaboloteanu, medic neonatolog și șef al Secției de Neonatologie de la Maternitatea Botoșani.
La Botoșani, acum trei ani, unul din zece copii se năștea prematur. Fiecare dintre acești copii are nevoie de o atenție specială din partea medicilor și cel mai greu, pentru familie, mama nu-și poate ține copilul în brațe până nu este stabilizat și se consideră că se află în afara oricărui pericol, iar funcțiile sale sunt reglate. Pe scurt, își petrec primele zile sau săptămâni din viață în incubatoare pe Secția de Terapie Intensivă a Maternității.
„Prima problemă a prematurității este despărțirea de mamă. Dintr-un moment foarte așteptat, trecem la o problemă”, adaugă medicul botoșănean.
Sărăcia principala cauză a prematurității
Cel puțin la nivelul României, una dintre cauzele nașterilor premature este sărăcia. În județele cu zone rurale sărace, precum Botoșaniul, este principalul factor al nașterii copiilor înainte de vreme, copii cu probleme, pe care medicii se străduie să le rezolve.
De cele mai multe ori sărăcia, merge mână în mână cu lipsa de educație sanitară, dar și cu lipsa unei infrastructuri sanitare. Multe sarcini nu sunt urmărite de un medic, nu sunt monitorizate iar problemele care în mod normal pot fi evitate, rămân necunoscute până la nașterea prematură.
„Una dintre cauzele prematurității este impactul socio-economic. Adică sărăcia și sarcinile neurmărite. Sunt cazuri, de exemplu, cu femei care au o infecţie intrauterină. Dacă vine la medic poate fi tratată. Dacă nu este monitorizată, problema rămâne și atunci lucrurile se complică. Femeilor din aceste medii defavorizate, sărace, le este greu să ajungă la un consult medical, din cauza situației economice. Se duc eventual la medicul de familie, care le trimite mai departe, la un specialist aflat la câţiva zeci de kilometri şi apar costurile pe care nu şi le permit”, precizează Carmen Zaboloteanu.
La toate acestea se adaugă și alte probleme cauzate indirect de sărăcie. Multe femei nu fac repaos în timpul sarcinii, muncesc în gospodărie, pentru a-și întreține și ceilalți copii, dar și pentru a supraviețui. Alte femei nu merg la medic fiindcă nu au o educație sanitară în acest sens și efectiv cheamă ambulanța doar când trebuie să nască.
Mame prea tinere, mame prea mature sau cu mulți copii
O altă cauză a prematurității spun neonatologii ține de vârsta mamelor. Este vorba mai ales de extreme. Adică de mame minore, de 13-14 ani și mame prea mature pentru a susține o sarcină la termen. În plus, expuse la nașteri premature sunt și femeile cu mai mulți copii, adică 10-12 copii.
„Este vorba despre extreme. Adică mama prea tânără. Și aici vorbim de minore de 13-14 ani sau mame prea în vârstă. Deasemenea, o mamă care are mulți copii, 9 sau 10, de exemplu, riscul de naștere prematură este mai mare”, spune Carmen Zaboloteanu.
Alți factori favorizanți pentru nașterile premature sunt consumul de alcool în sarcină sau fumatul. Însă există și mulți alți factori. Culmea, la mamele minore, exceptând vârstele extreme, riscul de prematuritate este cauzat de probleme indirecte și nu fiziologice.
„Nu ține de fiziologie, fiindcă organismul le ajută. Și aici depinde, dacă vorbim de o sarcină la o minoră cu vârstă extremă, 13-14 ani, este altceva. Dar o minoră, aproape de vârsta adultă, poate duce o sarcină bine, dar implică alte probleme indirecte. La mame minore există un risc de prematuritate fiindcă de multe ori sarcina nu este urmărită, neinvestigată, asociază anumite complicații care pot fi prevenite în mod normal. Multe adolescente fie nu înțeleg importanța urmăririi unei sarcini, fie o țin ascunsă”, adaugă neonatologul botoșănean.
Provocările nașterii premature
Nașterile premature sunt o provocare pentru toată lumea, dar în special pentru nou-născuți și medicii care-i îngrijesc. Nașterea prematură vine cu un set de probleme, rezolvate pe Secția de Terapie Intensivă. Este practic lupta pentru viață. Iar cele mai serioase probleme apar la cazurile extreme, tot mai numeroase de altfel. Adică acei copii născuți în jurul perioadei de 24 de săptămâni, care au nevoie de resuscitare și o atenție continuă.
„Un copil născut la vârsta asta are o potențială paletă de probleme, nu neapărat să le facă, dar îi lipsesc câteva luni de dezvoltare. Oricât s-ar dezvolta tehnologia, natura nu o putem înlocui. Ei dezvoltă niște complicații imediate. Faptul că nu respiră, au nevoie de un aparat de ventilație, vor face anemie de prematuritate, vor avea nevoie de microtransfuzii de sânge, complicații digestive, un icter accentuat. Astea sunt cele care le fac în primele șapte zile. Riscul de infecții este ridicat. Majoritatea pasajului de anticorpi de la mamă la copil se transferă după 32 de săptămâni de sarcină. Copilul respectiv nu are anticorpi, nu are apărare. Au și complicații tardive, când totul pare să fie bine, apar aceste aceste complicații. Pot să apară probleme neurologice, au defecte de auz, defecte de dezvoltare motorie, anemia tardivă a prematurului, probleme de adaptare la mediul școlar, mai departe, riscul de infecții este mai mare”, adaugă Carmen Zaboloteanu.
Se încarcă comentariile...
