Analiză Cum poate fi învinsă Rusia „pe cale inteligentă”
0Războiul dintre Rusia și Ucraina a intrat într-o fază în care eroismul de pe front nu mai este suficient. Deși armata ucraineană continuă să surprindă prin operațiuni care sfidează proporțiile — de la lovituri în adâncul teritoriului rus până la neutralizarea flotei Moscovei din Marea Neagră — finalul conflictului rămâne deschis. Iar sprijinul Statelor Unite, arată Washington Post, este la fel de esențial ca în primele luni ale invaziei.

Decizia recentă a președintelui Donald Trump de a nu trimite rachete Tomahawk în Ucraina este prezentată drept un calcul rece, nu un pas înapoi. „E o măsură de prudență strategică”, explică Ron Wahid, șeful Magellan Investment Holdings și președintele consiliului Arcanum, o companie implicată în analiză strategică. Tomahawk-urile sunt complicate, greu de integrat rapid și, în acest moment, nu ar schimba dinamica frontului.
Arme care pot fi folosite acum, nu peste luni
Mesajul este limpede: nu e nevoie de simboluri, ci de capabilități reale — muniție, sisteme de interceptare și platforme cu care armata ucraineană lucrează deja. Exemplele sunt la îndemână. Racheta ERAM, compatibilă cu F-16, lovește ținte la 450 km. Taurus, versiunea germană, depășește 480 km și e construită special pentru fortificații.
Astfel de arme ar tăia din rădăcină capacitatea Rusiei de a susține un avans pe front: ar lovi convoaie, depozite, puncte de comandă, nu doar soldați împinși cu forța în linia întâi.
Ucraina, lecția adaptării rapide
Operațiunile speciale ucrainene continuă să ridice sprâncene în capitalele occidentale. Drona de lungă rază, „Păianjenul” — operațiune ingenioasă în care o rețea de drone aduse pe ascuns cu camioane a scos din funcțiune peste o treime din forțele de bombardament ale Rusiei — arată că Ucraina nu compensează doar prin curaj, ci și prin inovație.
Pe mare, rezultatul e și mai vizibil: flota rusă din Marea Neagră, odinioară un simbol al proiecției de putere a Kremlinului, e astăzi aproape inutilizabilă. Iar Washingtonul, spun experții americani, ar trebui să investească masiv în aceste zone în care Ucraina deja excelează. E o oportunitate dublă: ajută Kievul acum și oferă Pentagonului modele pentru conflictele viitoare.
Axa economică: lovitura care nu lasă urme pe radar
Pe lângă arme, presiunea trebuie dublată de sancțiuni eficiente. Primele semne sunt promițătoare: blocarea de către administrația Trump a unei tranzacții prin care Gunvor voia să cumpere active Lukoil, dar și confiscarea rafinăriei rusești din Bulgaria, au produs un șoc în industria energetică controlată de Kremlin.
„Pasul logic următor este introducerea sancțiunilor secundare”, spune Wahid. Cu alte cuvinte: penalizarea companiilor străine care continuă să cumpere petrol rusesc. E o măsură care ar lovi direct bugetul de război al Moscovei.
Dar aici apare un risc: prea multă presiune poate împinge conflictul spre o spirală de escaladare din care două mari puteri ar putea ieși greu.
Cum poate fi construit un final negociat, fără a ceda Rusiei?
Analiza WP nu ocolește ideile incomode: orice negocieri vor avea nevoie și de un „exit” acceptabil pentru Rusia. Un scenariu vehiculat — și citat de Wahid — este un model de autonomie pentru Donbas după tiparul Acordului de Vinerea Mare din Irlanda de Nord: teritoriu ucrainean, dar cu autonomie locală, garantarea drepturilor lingvistice și o administrație supravegheată de forțe internaționale de menținere a păcii.
Nu ar fi o cedare teritorială, ci o structură gândită să evite un conflict înghețat și, simultan, să restabilească suveranitatea Kievului.
Indiferent de forma finală a unui eventual acord, un lucru rămâne necontestat: viitorul Ucrainei depinde de integrarea sa profundă în sistemul economic și de securitate occidental. Iar pentru ca SUA să rămână implicate pe termen lung, Kievul trebuie să continue reformele promise — și adesea amânate.
„Ucraina nu are nevoie de toate armele moderne posibile, ci de acelea care schimbă ecuația. O combinație de ajutor militar bine calibrat, sancțiuni inteligente și diplomație coordonată poate bloca Rusia fără a împinge lumea într-o escaladare necontrolată”, rezumă Wahid.























































