Analiză Apelul lui Nicușor Dan reaprinde dezbaterea: este statul capabil să colaboreze cu mediul privat? Provocările unei administrații nepregătite

Președintele Nicușor Dan a lansat un apel către mediul privat să suplinească statul în elaborarea politicilor publice, pe fondul dificultăților administrației de a reacționa rapid și inovator. Experții subliniază că, într-un astfel de parteneriat, principala provocare este ca statul să aibă capacitatea de a înțelege, filtra și adopta propunerile venite din zona privată, în funcție de interesul public.

Președintele a precizat că decizie rămâne la organele statului FOTO Inquam / George Călin

„Există etape formalizate, există un consiliu economic și social, după modelul european, deci există o grămadă de platforme în care sectorul privat se poate întâlni cu sectorul public. Și este cu totul altceva să le spui veniți cu proiectul scris”, explică expertul în politici publice, Sorin Ioniță pentru „Adevărul”.

Dar statul trebuie să-și facă resurse, ca măcar să poată înțelege și gestiona ceea ce îi aduce sectorul privat la un moment dat, mai spune el. „Tu dacă n-ai resurse în departamentul ministerial sau minister, nici nu vei înțelege ce au scris acolo. Și acolo ar putea să fie ceea ce a scris un grup de lobby dintr-o anume industrie”, arată expertul în politici publice.

Acesta subliniază și importanța modului în care statul va lua decizia colaborării. „Deci nu e vorba că nu o să ia ei decizia. Că nu ia decizia niciodată, de exemplu, o asociație de afaceri. Decizia o ia în continuare ministerul. Dar dacă v-a semna ca primarul, ministerului respectiv, ceva ce nu înțelege, că nu are capacitatea să analizeze până la capăt, să facă o analiză, atunci închizi și te duci acasă. Asociațiile de afaceri, de exemplu, sau chiar și non-profit, ca ale noastre, ca ONG-urile, pot să vină cu rapoarte de politică publică, să spunem cum ar fi mai bine și decizia, finalmente, o va lua titularul politicii publice, de regulă un minister”.

Înainte însă statul are obligația de a organiza dezbaterea publică. Și organizarea unei dezbateri publice nu înseamnă să iei un proiect de lege și să-l trântești pe un site, atenționează Ioniță. 

„Înseamnă să scrii o carte verde, cu principiile, cu ce vrei să faci, să derulezi consultarea publică, să faci un rezumat a ceea ce ți-a trimis lumea. Să le pui și pe ele în consultare, să fie o consultare ghidată. Ca toată lumea care vrea să contribuie să înțeleagă unde vrea autoritatea publică să ajungă. E valabil și la ministere, și la Președinție, și la Parlament. Nici comisiile parlamentare nu fac chestia asta”, mai explică Sorin Ioniță.

De regulă, ministerele pun în consultare publică direct forma finală a unui proiect, deși aceasta ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri reale. Această practică reflectă o problemă veche a administrației, identificată încă din perioada pre-aderării la UE: lipsa culturii analizei de impact. Înainte de redactarea unei legi, ar trebui realizată o evaluare clară a costurilor, beneficiilor și scenariilor alternative, pentru a identifica cea mai eficientă soluție, mai arată acesta.

„Important este să ai propunerile”

La rândul lui, analistul politic Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia este de părere că apelul exprimat de președinte pornește cu intenții bune, care se pot dovedi benefice, însă în anumite condiții, fiind într-adevăr o lipsă de legătură și stabilitate între stat și privat în România.

„Ideile pe care le-a exprimat președintele sunt benefice. Pot să fie benefice dacă își găsesc și punerea în practică adecvată. Adică, într-adevăr, statul român se mișcă greu, lipsesc inițiative și atunci președintele face apel la mediul privat. Mediul privat este mult mai flexibil, este mult mai inovator, statul este închistat în tot felul de reguli și proceduri. Bineînțeles, sunt necesare unele dintre ele, altele excesive și apelul la mediul privat tocmai asta urmărește, să dinamizeze lucrurile, inițiativele să apară mult mai rapid și bineînțeles, nu este vorba despre o delegare de putere”, arată analistul.

Cum se va proceda? „Dacă este nevoie de acte legislative ele vor trece așa cum este normal prin forurile de decizie. Dar important este să ai propunerile, să știi ce faci, pentru că vedem că aici este marea problemă. Nu avem gândire inovativă, nu avem rapiditate și mai lipsește ceva în România: deconectarea decidenților de mediul privat. Mediul privat trebuie adus aproape de stat. Nu sunt două entității adversare, sunt două entități care trebuie să coopereze. Statul vrea bani din taxe și impozite, dar nu are un parteneriat real cu economia privată”, punctează redactorul-șef Historia.

Problema interesului public versus interesului privat

Analistul economic, Bogdan Glăvan, atrage atenția că, în România este un exces de proiecte, de multe ori „toxice” pentru societate, identificând între cauze lipsa de pregătire a celor care ajung să lucreze la stat.

Însă o analiză a capacității mediului privat de a face politici publice trebuie să țină cont, pe de o parte, că interesul public este diferit de cel privat, iar provocarea principală pentru stat constă în a înțelege și adopta doar proiectele care servesc interesului public, celelalte urmând să fie obligatoriu respinse. Pe de altă parte, este necesar să se pună presiune pe administrație și, în același timp, să fie aduse schimbări pentru a evita blocajele administrative, spune Glăvan.

„Adică eu mă întreb, ok, cineva vine cu o idee sau cu un proiect și cu asta ce am făcut? Pentru că, în momentul în care analizăm acel proiect, ar trebui să existe suficient de multă competență și bunăvoință și interes, astfel încât să acționăm în interesul general. Trebuie să existe un control, un for. Tot la administrație ajungem până la urmă”, explică analistul economic.

Apelul președintelui

Apelul lansat de șeful statului a fost însoțit, în cadrul unui discurs, de precizarea că în România „trebuie să construim o interfață în care politicul și economicul să discute și să propună soluții”. Numai că acest lucru va dura. Astfel că președintele întinde o mână în mod direct către sectorul privat: „Vă încurajez să veniți dumneavoastră cu politici gata scrise și cu puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate, acolo unde în mod normal statul ar trebui să o facă”.

Ulterior, chestionat într-o conferință de presă, șeful statului precizează că „nu se pune problema ca decizia să fie luată de altcineva, decât de organele statului”. Nicușor Dan invocă însă necesitatea proiectelor, care la rândul lor aduc o nevoie de resurse de care țara noastră duce lipsă, în contextul unei rezistențe în fața inovației, pe care a descris-o în contextul prezentării noii strategii de apărare a țării.