Legea lustraţiei, între negocierile politice şi reparaţia morală

lege, complementar lustraţiei, prin care se prevede liberul acces al oricărei persoane la documentele aflate la Arhivele Naţionale.Adrian Iorgulescu spune că noul act normativ este în strânsă

lege, complementar lustraţiei, prin care se prevede liberul acces al oricărei persoane la documentele aflate la Arhivele Naţionale.
Adrian Iorgulescu spune că noul act normativ este în strânsă legătură cu "legea lustraţiei", pentru că, "deschizând aceste arhive, vom şti cine a colaborat cu structurile Partidului Comunist". Toate aceste proiecte de legi, cărora li se adaugă şi "Comisia pentru analiza Dictaturii Comuniste din România", condusă de Vladimir Tismăneanu, şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care modifică "legea Ticu", au ridicat mai multe valuri de dezbatere, atât în rândul societăţii civile, cât şi la nivelul clasei politice.
Între timp, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) este supus unor presiuni destul de mari din partea celor care aduc dosare la verificat, dar şi din partea opiniei publice, care cere să afle concluziile la care a ajuns Colegiul CNSAS în legătură cu dosarele intens mediatizate. Iar instituţia a avut partea ei de scandal, încă din primăvara acestui an, prin alegerea lui Corneliu Turianu ca preşedinte al Colegiului în locul lui Ticu Dumitrescu. Ulterior, după o mediere politică, unde un rol important l-a jucat preşedintele Băsescu, şef al CNSAS a devenit Claudiu Secaşiu. Cele trei iniţiative, care vizează aproximativ aceeaşi temă, sunt oarecum caduce, având în vedere că ele vin la 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989. Mai grav decât atât este că încă nu este clar dacă aceste propuneri legislative sunt menite să lustreze la propriu clasa politică sau sunt folosite ca arme de şantaj, aşa cum au declarat mai mulţi oameni politici, lucru indicat şi de scandalul amendamentelor la legea lustraţiei. La vremea respectivă au fost trecuţi şi apoi scoşi de pe categoria lustrabililor căpitanii de nave care ar fi colaborat cu fosta Securitate.

Arhivele PCR, deschise
Proiectul de lege anunţat de Ministerul Culturii stabileşte că Arhivele Naţionale sunt o instituţie publică de cultură aflată în subordinea MAI. Prin efectul acestei legi, arhivele PCR şi UTC vor fi la îndemâna cercetătorilor, dar şi a persoanelor publice care doresc să le consulte. Proiectul de lege lasă secrete documentele medicale, pe o perioadă de o sută de ani şi documentele considerate ca fiind "secret de stat".
Virgil Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Culturii, a declarat că, "în rest, documentele ce se află în arhiva operativă şi care în momentul de faţă sunt interzise la acces pentru o perioadă de 30 de ani vor intra la acces liber". Arhivele Dunărea nu vor intra sub incidenţa legii, deoarece se găsesc la SRI, ministrul Iorgulescu declarând că ele au parte, în prezent, de o lege separată. Legea mai prevede ca persoanele care au documente importante să le poată da statului, instituindu-se o nouă categorie de arhive, cele deţinute de persoanele fizice.

Proiectele lustraţiei
Cele două iniţiative de legi ale lustraţiei, proiectul liberal şi cel aparţinând PIN, sunt destul de apropiate ca formă şi propuneri. Partidul Iniţiativa Naţională propune, prin "legea antinomenclatură", ca, timp de 10 ani, persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă să nu aibă voie să candideze, să fie alese pentru funcţii de demnitate publică sau să fie numite în funcţii publice. Legea PIN, spre deosebire de cea liberală, include în categoria lustrabililor şi foştii deputaţi ai Marii Adunări Naţionale şi foştii membri ai Consiliului politic superior al Forţelor Armate, ai consiliilor politice ale armatei, ale marilor unităţi şi ale organelor centrale. Deosebirea dintre cele două legi constă în faptul că PIN defineşte clar ca fiind lustrabili foştii membri ai Comitetului Politic Executiv, al Prezidiului Permanent şi ai Secretariatului PCR, precum şi pe cei care au fost membri sau membri supleanţi în CC al PCR. Vizaţi de lege sunt şi foştii membri ai Colegiului Central de Partid şi ai Comisiei Centrale de Revizie a PCR. Din această perspectivă, liberalii propun o definiţie mai vagă, considerând lustrabile "persoanele care au ocupat funcţii de conducere în aparatul central" al PMR, PCR, UTM şi UTC.

Ordonanţa CNSAS
Tot în acest an, încă din luna februarie, guvernul şi-a arătat interesul în "armonizarea printr-o viziune coerentă" a disfuncţionalităţilor "legii Ticu". Printr-o notă de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, se arată că principiile care stau la baza OUG sunt: informarea corectă a opiniei publice prin acces direct la informaţii privind activităţi cu caracter de poliţie politică; extinderea categoriilor de funcţii publice care sunt verificate din oficiu de către CNSAS; definirea mai clară a termenilor de "poliţie politică", "agent" şi "colaborator" al poliţiei politice sau predarea arhivelor, cu toate tipurile de documente întocmite de fosta Securitate către singura instituţie abilitată să asigure accesul cetăţenilor la propriul dosar. Din păcate, ordonanţa este împotmolită în comisii, la Senat, unde în Comisia juridică Ordonanţa a suferit deja o importantă modificare, printr-un amendament care numeşte, în mod expres, Securitatea ca organ care a desfăşurat poliţie politică, nemenţionând celelalte instituţii represive ale organului de stat comunist.

Civic Media şi "Vocile Curate"
Lustraţia nu a ocolit nici zona presei, nici pe cea a societăţii civile. Asociaţia Civic Media a depus la CNSAS două liste care cuprind, cu aproximaţie, 800 de nume din rândul ziariştilor şi formatorilor de opinie, fără a fi uitaţi reprezentanţii societăţii civile din România. Listele Civic Media cuprind şi membrii Comisiei prezidenţiale pentru cercetarea comunismului. Printre jurnaliştii ale căror dosare vor fi verificate se află numele directorilor, redactorilor-şefi, comentatorilor sau editorialiştilor cotidienelor centrale, iar iniţiativa urmează să fie extinsă şi în rândul presei locale. Pe listele transmise CNSAS se află şi nume mai sonore, cum ar fi Adrian Năstase, Dan Matei Agathon, Vasile Dâncu, Petre Roman, Călin Popescu Tăriceanu sau Monica Macovei, ca deţinând funcţii de conducere în anumite ONG-uri.

Stejărel Olaru: Nu e prea târziu, ci doar târziu
Istoricul Stejărel Olaru ne-a declarat că unul din motivele pentru care lustraţia începe să prindă formă în anul 2006 se datorează şi implicării active a societăţii civile, care a desfăşurat presiuni, "în sensul bun al cuvântului", pentru ca proiectul de lege privind lustraţia să fie finalizat. "Nu este prea târziu, ci doar târziu", a spus Olaru despre momentul în care apar aceste iniţiative ale lustraţiei. Istoricul a mai spus că el susţine proiectul de lege privind Arhivele Naţionale, pentru că, "în sfârşit, acesta dă posibilitatea cercetătorilor să aibă acces la arhivele PCR". Olaru a arătat că Legea arhivelor este un pilon esenţial pe care urmează să se sprijine legea lustraţiei. Stejărel Olaru a adăugat că susţine şi demersul Civic Media, spunând că aşteaptă cu nerăbdare ca CNSAS să se pronunţe în legătură cu listele care i-au fost înaintate. Cu toate acestea, istoricul este de părere că aceste demersuri privind lustraţia pot duce la finalizarea Revoluţiei din decembrie 1989, doar dacă sunt completate şi de condamnarea celor acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi în dosarul Mineriadelor din 1991 şi 1992. "Doar atunci putem spune că revoluţia s-a înfăptuit", a precizat Olaru.

Renate Weber: Lustrabilii au încetinit evoluţia democratică
Preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Renate Weber, şi-a exprimat reţinerea în legătură cu utilitatea şi eficienţa pe care ar avea-o acum aceste proiecte ale lustraţiei. Ea a situat toate aceste iniţiative ale lustraţiei "în zona faulturilor", încadrându-le în categoria "luptelor interne politicianiste". Potrivit lui Weber, proiectele legii lustraţiei se află între "populism şi politicianism". "Cum s-ar putea justifica în 2006 o lege a lustraţiei câtă vreme persoanele vizate de ea au marcat lumea politică?", s-a întrebat Weber, spunând că are rezerve dacă "legea mai poate fi benefică acum". Ea a subliniat că politica de azi este "marcată de trecutul de dinainte de 1989", iar cei pe care lustraţia i-ar viza acum au "încetinit evoluţia democratică a României". Fostul consilier prezidenţial a atras atenţia în legătură cu "oameni bine plasaţi în zona economică" care influenţează "multe decizii politice". Renate Weber a declarat că această măsură trebuia să fie luată la începutul anilor '90. Weber consideră că priorităţile CNSAS în acest moment sunt clarificarea situaţiei magistraţilor şi demnitarilor, abia apoi urmând, ca prioritate, situaţia lustrabililor din presă.