Interviu Ionuţ Piele, coordonator echipă de prim ajutor la evenimente: «Noi nu suntem acolo să-i judecăm pentru că au consumat alcool sau droguri, ci să-i ajutăm»

A fost la nenumărate concerte fără să plătească bilet. Dar nu este cazul să-l invidiezi, pentru că el nu este un spectator pur şi simplu. În loc să se bucure de ce se întâmplă pe scenă, coordonatorii echipelor de prim ajutor de la evenimente sunt cu ochii pe tine, cel aflat în mulţime. Şi dacă viaţa ta este în pericol, echipe precum cea a lui Ionuţ Piele îţi sar în ajutor.

Adevărul Weekend Sănătate: Ce presupune oferirea primului ajutor la concerte şi la evenimente?

Ionuţ Piele: În primul rând, presupune identificarea victimelor. La un concert, la un eveniment, pot apărea victime oriunde în mulţime, iar noi nu aşteptăm să vină ele la noi. Avem observatori, adică nişte persoane care stau în puncte cu vizibilitate bună şi care anunţă echipele de urgenţă dacă undeva a apărut o vicitimă. După ce am identificat victima, următorul nostru obiectiv este să o scoatem în afara mulţimii şi să o ducem în celula noastră de prim ajutor. De obicei, sunt două persoane care cară victima pe braţe şi o a treia persoană care merge în faţa lor pentru a-i ghida. Evităm să folosim targa, pentru a nu atrage atenţia, şi scoatem victima pe cea mai apropiată ieşire. De cele mai multe ori, după ce este stabilizată, persoana doreşte să se reîntoarcă în mulţime. În cazuri mai grave, stabilizăm victima şi o trimitem la spital sau chemăm chiar noi ambulanţa.

Cu ce fel de probleme vă confruntaţi cel mai des la un eveniment?

Depinde de eveniment. La un concert simfonic vor apărea probleme legate de boli cronice, la un concert drum&bass (n.r. - gen muzical), probleme date de consumul de etnobotanice. Dacă suntem prezenţi pe ştranduri sau la concursuri sportive, crosuri, curse de biciclete, ne vom confrunta cu traume şi cu fracturi. La majoritatea concertelor avem intoxicaţie cu etanol pe fondul consumului de alcool. Dar mai depinde şi de durata concertului. Dacă este un concert care durează toată noaptea avem zece astfel de cazuri. Dacă durează două-trei ore, vreo cinci-şase cazuri, din care jumătate trebuie perfuzate. Nu avem altă soluţie pentru aceste persoane, fiindcă dacă le dăm medicamente administrate oral, le vomită, dacă le facem injecţie în muşchi, nu obţinem efectul scontat. Şi atunci le punem perfuzii.

Cum ar trebui să procedeze o persoană căreia i se face rău la un eveniment pentru a facilita munca salvatorilor?

Dacă simte că i se face rău, trebuie să caute oamenii îmbrăcaţi în uniforma de prim ajutor. Dacă nu-i vede, atunci trebuie să ajungă undeva în spate, unde, cu siguranţă, există patrula. Apoi ar trebui să se lase ajutată când apare echipa de prim ajutor. Aici este o problemă. Noi nu suntem acolo să-i judecăm pentru că au consumat alcool sau droguri, ci să-i ajutăm. Dar se întâmplă des să ducem o adevărată muncă de convingere cu victimele până aflăm ce au consumat şi de la ce li s-a făcut rău. Noi vedem că au pupilele dilatate, dar ei nu recunosc că au luat droguri. Sau îi vedem că stau pe jos şi ne spun: „sunt bine, doar că am băut puţin, îmi revin". Şi nu-şi revin pentru că în sălile acoperite e fum şi nu le face bine, în aer liber e frig, iar ei stau pe jos şi nici în cazul acesta nu le este bine... Ar trebui să fie sinceri: să spună exact ce au făcut şi de ce le este rău. Şi asta în condiţiile în care, de multe ori, nici când afli de ce le este rău nu te ajută prea tare, fiindcă poate fi vorba despre consum de etnobotanice. Îţi spun că au luat „Vis de iarnă", iar tu nu ştii ce conţine acest „Vis de iarnă", aşa că încerci să-i stabilizezi tratând simptomele. Acestea sunt cele mai periculoase cazuri cu care ne confruntăm, pentru că nu există un tratament specific.

Iar prietenii victimelor ce ar trebui să facă?

În primul rând, ar trebui să aştepte afară pe durata în care prietenul lor este în cortul de prim ajutor. Când vine o victimă cu patru cinci prieteni, automat ne fură tot spaţiul. Apoi ar trebui să nu aştepte până când prietenii lor cad din picioare, ci să dea ei alarma atunci când cineva din grupul lor se simte rău.

Şi ce n-ar trebui să facă?

Să nu încerce să ne ajute. Şi să nu facă ei manevre de resuscitare văzute prin filme. De obicei, când ajungem la victimă, victima este udă, a primit deja 5-6 palme şi stă în picioare doar pentru că este susţinută de prieteni. Ar trebui să ştie că lucrurile acestea nu funcţionează. Că apa aruncată pe faţa victimei nu are niciun efect, nici palmele, şi că este complet greşit să ţii o persoană leşinată în picioare. O astfel de persoană se ţine culcată pe o parte.

Ce reguli ar trebui să respecte persoanele care vin la evenimente pentru a nu-şi pune nici lor şi nici altora, sănătatea în pericol?

Ar trebui să respecte regulile impuse de organizatori şi să-şi cunoască propriile limite. Pentru că sunt persoane care vin cu intoxicaţie cu etanol, le punem perfuzii şi se întorc peste o vreme, fiindcă şi-au mai luat de băut. Apoi, ar trebui să se ferească de conflicte şi de îmbulzeli. Sub scenă se întâmplă des să vezi mai ales fete strivite pur şi simplu în gardul care separă mulţimea de scenă. Aceste fete pleacă de la concert cu coaste rupte. Şi ar mai trebui să aibă grijă cum se îmbracă. Mai ales iarna, în aer liber, trebuie să te îmbraci adecvat.

Pericol

Consumul de etnobotanice pune cele mai mari probleme echipelor de prim ajutor.

Curriculum Vitae

- Nume: Ionuţ Piele
- Data naşterii: 28 septembrie 1989
- Formare: Cursuri de prim ajutor acreditate european ALS (Advanced Life Support)
- Funcţie: coordonator general SC Spard Team SRL, societate de oferire de prim ajutor