Cum verifici dacă un magazin online este o capcană. Metoda prin care inteligența artificială identifică comercianții suspecți

Magazinele online false pot arăta aproape identic cu platformele comerciale cunoscute, pot avea pagini de produse bine realizate, coș de cumpărături funcțional și chiar sisteme de plată care par legitime. În spatele lor se pot afla însă rețele care urmăresc să încaseze banii cumpărătorilor fără să livreze produsele sau să obțină datele bancare ale acestora. O metodă nouă de identificare a acestor fraude presupune folosirea inteligenței artificiale pentru efectuarea unor cumpărături de test, urmate de verificarea comerciantului care primește banii.

Magazinele online false pot arăta aproape identic cu platformele comerciale cunoscute Foto: Shutterstock

Un proiect-pilot derulat în România de Bitdefender și ING Bank a urmărit tocmai identificarea beneficiarilor plăților efectuate pe site-uri suspecte. În cele opt luni de testare, au fost identificați 191 de comercianți considerați suspecți, iar 404 clienți au fost protejați de tranzacții frauduloase, în valoare totală de peste 121.000 de lei, potrivit datelor comunicate de cele două companii.

Mecanismul pornește de la o problemă dificil de rezolvat prin simpla verificare a unui site: aspectul paginii nu arată neapărat cine încasează banii. Un magazin fraudulos poate copia identitatea vizuală a unei firme cunoscute, poate afișa produse și prețuri atractive și poate permite parcurgerea tuturor etapelor unei comenzi.

Pentru a verifica ce se întâmplă în spatele paginii, un agent bazat pe inteligență artificială navighează pe site și efectuează o achiziție de test folosind un card special, emis exclusiv pentru această operațiune. Banca verifică apoi comerciantul asociat tranzacției și corelează informațiile cu alte indicii pentru a stabili dacă există suspiciuni de fraudă.

Identificarea unui comerciant suspect nu înseamnă automat că acesta este implicat într-o infracțiune. Sunt necesare verificări suplimentare și o analiză umană, inclusiv pentru situațiile în care un comerciant legitim este folosit abuziv de persoane care încearcă să testeze carduri obținute fraudulos.

Magazine care copiază branduri cunoscute și dispar după încasarea banilor

Una dintre cele mai răspândite metode presupune crearea unor magazine online care imită site-urile unor comercianți cunoscuți. Infractorii copiază logo-ul, fotografiile, descrierile produselor și chiar structura paginilor originale, dar folosesc adrese de internet diferite, uneori foarte asemănătoare cu cele oficiale.

Cumpărătorii sunt atrași prin reduceri foarte mari, campanii promovate pe rețelele sociale sau oferte prezentate drept valabile pentru o perioadă limitată. După efectuarea plății, produsul nu mai ajunge la client, iar magazinul poate dispărea sau își poate schimba rapid adresa.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat în repetate rânduri asupra paginilor care copiază identitatea unor magazine și branduri cunoscute, folosind domenii asemănătoare celor oficiale și promoții menite să determine cumpărătorii să acționeze în grabă.

O altă variantă este vânzarea unor produse care există, dar nu corespund descrierii sau fotografiilor prezentate. În unele cazuri, cumpărătorul primește produse contrafăcute, de calitate inferioară sau expediate din alte țări, după perioade lungi de așteptare. În alte situații, coletul nu este livrat deloc.

Conturile comercianților reali pot fi preluate de infractori

Fraudele nu se limitează la magazine create de la zero. O metodă mai dificil de depistat presupune preluarea conturilor unor vânzători legitimi de pe platformele de comerț online.

Un caz investigat de autoritățile din România și Germania, cu sprijinul Eurojust, a arătat amploarea unei astfel de operațiuni. Potrivit instituției europene, o grupare infracțională a obținut prin phishing datele de autentificare ale unor comercianți și a preluat controlul asupra a 405 conturi de vânzător de pe o platformă cunoscută.

După accesarea conturilor, infractorii au schimbat datele de autentificare, blocând accesul proprietarilor legitimi, apoi au publicat anunțuri pentru produse care nu urmau să fie livrate. Faptul că anunțurile apăreau pe conturi cu istoric și reputație a făcut ca ofertele să pară credibile.

În total, 556 de cumpărători au finalizat comenzile, iar prejudiciul depășește 400.000 de euro, potrivit Eurojust. Cazul arată că nici măcar istoricul unui vânzător și recenziile pozitive ale contului nu garantează că persoana care gestionează în acel moment oferta este comerciantul legitim.

Magazinele false pot fi folosite și pentru furtul datelor bancare

O altă categorie de fraude urmărește nu doar încasarea contravalorii unor produse inexistente, ci și obținerea datelor cardurilor bancare. Cumpărătorul ajunge pe o pagină de plată care pare legitimă, introduce numărul cardului, data expirării și codul de securitate, iar informațiile pot ajunge ulterior la infractori.

Datele astfel obținute pot fi folosite pentru tentative de tranzacții neautorizate sau pot fi valorificate în alte operațiuni frauduloase. Potrivit unui raport al European Payments Council, magazinele false pot fi utilizate inclusiv pentru colectarea datelor cardurilor, chiar și atunci când plata inițială este respinsă de sistemele de securitate ale băncii.

Există și situații în care cumpărătorii primesc mesaje false prin SMS sau e-mail, în care sunt anunțați că au o comandă de confirmat, o plată de anulat sau un colet pentru care trebuie achitată o taxă suplimentară. Linkurile conduc către pagini care imită site-urile unor magazine, firme de curierat sau instituții bancare și care urmăresc colectarea datelor personale și financiare.

Cine încasează banii și de ce este dificilă identificarea fraudatorilor

Una dintre dificultățile combaterii acestor scheme este identificarea beneficiarului real al banilor. Site-ul pe care cumpărătorul plasează comanda nu oferă întotdeauna informații suficiente despre persoana sau entitatea care încasează plata.

În plus, tranzacțiile pot trece prin intermediul unor conturi sau comercianți care nu sunt controlați direct de autorii fraudei. În anumite scheme, sunt folosite inclusiv persoane recrutate pentru a primi și transfera bani proveniți din activități infracționale, cunoscute drept „cărăuși de bani”.

Europol avertizează că astfel de conturi intermediare sunt folosite în numeroase infracțiuni informatice, inclusiv fraude de comerț electronic și atacuri de tip phishing. Banii sunt mutați succesiv între conturi, ceea ce îngreunează identificarea persoanelor aflate în spatele operațiunii.

Tocmai identificarea legăturii dintre magazinul online, tranzacția efectuată și comerciantul care primește banii reprezintă una dintre problemele pe care încearcă să le rezolve sistemele de verificare prin achiziții de test.

Ce trebuie să verifice cumpărătorii înainte de a plăti

Specialiștii în securitate cibernetică recomandă verificarea atentă a magazinului înainte de introducerea datelor bancare. Printre cele mai importante semnale de alarmă se numără:

• adresa site-ului diferă de domeniul oficial al magazinului sau conține modificări subtile ale numelui;
• reducerile sunt neobișnuit de mari, iar oferta este însoțită de mesaje care presează cumpărătorul să plătească imediat;
• lipsesc datele clare despre firma care operează magazinul, adresa și modalitățile de contact;
• politica de retur și condițiile de livrare sunt incomplete sau copiate de pe alte site-uri;
• plata redirecționează către pagini necunoscute sau sunt solicitate informații care nu au legătură cu achiziția.

Simpla existență a unei conexiuni securizate HTTPS nu garantează că magazinul este legitim. Nici un logo cunoscut, recenziile afișate pe site sau aspectul profesionist al paginii nu reprezintă, separat, dovezi ale autenticității comerciantului.

Dacă o persoană a introdus datele cardului pe un site suspect, este recomandat să contacteze imediat banca prin canalele oficiale, să solicite blocarea cardului dacă este cazul și să verifice tranzacțiile efectuate. Tentativele de fraudă pot fi raportate și către Directoratul Național de Securitate Cibernetică, prin platforma pnrisc.dnsc.ro sau la numărul 1911.

Identificarea celor care încasează banii din magazinele online false rămâne o provocare, mai ales atunci când paginile sunt create și închise rapid, iar plățile trec prin mai multe entități. Rezultatele proiectului-pilot derulat în România indică faptul că analiza tranzacțiilor de test, corelată cu informațiile bancare și verificarea umană, poate contribui la identificarea unor comercianți suspecți înainte ca mai mulți cumpărători să fie prejudiciați.