Analiză Efectele grevei din spitale: pacienții oncologici, cei mai afectați, dar solidari cu cadrele medicale

Amânarea investigațiilor oncologice reprezintă cel mai grav efect al grevei generale din sistemul de sănătate, generând o presiune psihică uriașă asupra pacienților, avertizează președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu. În ciuda blocajului, atât reprezentantul pacienților, cât și medicul cardiolog Ștefan Bușnatu subliniază că populația dă dovadă de solidaritate față de cadrele medicale, îndreptându-și nemulțumirile către politicieni, în timp ce medicii cer autorităților o viziune strategică și predictibilitate în reforma salarială.

Greva generală în spitale, prin ochii pacienților și medicilor. FOTO: Inquam

Potrivit președintelui Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, cele mai afectate de grevă au fost persoanele care așteptau investigații oncologice, amânarea acestora provocând atât întârzieri în stabilirea diagnosticului, cât și o presiune psihică uriașă asupra pacienților.

„Greva a generat probleme grave, în special pentru pacienții care aveau programări pentru investigații oncologice, care, deși nu erau urgențe, necesitau o abordare precoce pentru stabilirea sau precizarea unui diagnostic. Din cauza protestului, aceste proceduri nu au mai putut fi efectuate, iar pacienții, aflați în suspans și temându-se că ar putea avea cancer, sunt supuși unei presiuni psihice și suferințe considerabile. În plus, întârzierea este cu atât mai gravă cu cât nimeni nu le poate spune cât va dura această situație și când vor putea fi reprogramați pentru rezolvarea problemei”, a precizat Vasile Barbu.

Vasile Barbu spune că, în ciuda disconfortului creat de grevă, majoritatea pacienților au dat dovadă de înțelegere față de cadrele medicale, iar nemulțumirea lor s-a îndreptat în principal către autorități și clasa politică.

„Am observat că, în general, pacienții îi înțeleg pe medici, iar conflictele cu ridicarea vocii sau reproșurile au fost puține, apărând doar în cazul unor persoane neinformate sau influențate de anumite așa-zise surse media, care practică mai degrabă manipularea decât jurnalismul. De altfel, revolta pacienților este îndreptată, în marea majoritate a cazurilor, nu împotriva cadrelor medicale, ci împotriva autorităților și, în special, a politicienilor. Deși există și critici din partea medicilor față de unii pacienți care au avut un comportament agresiv, acestea sunt cazuri izolate, iar în cea mai mare parte a situațiilor, oamenii întreabă ce vor face și când vor fi reprogramați, apelând chiar la noi pentru a găsi un spital care să îi poată ajuta, astfel că întâlnim atât situații foarte grave, cât și altele mai puțin grave. 

Le recomandăm oamenilor să mai aibă puțină răbdare, pentru că nu cred că autoritățile vor prelungi această situație la nesfârșit sau atât de mult încât să afecteze grav majoritatea populației. Totuși, trebuie să recunoaștem că există deja persoane care sunt afectate în mod serios de această stare de lucruri”, a declarat Vasile Barbu.

Precizările reprezentantului pacienților au fost confirmate pentru Adevărul și de Ștefan Bușnatu, cardiolog primar la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” și prodecan la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București.

„Da, am întâlnit numeroși pacienți care au înțeles mesajul nostru și au manifestat empatie. Mulți dintre ei ne-au spus că văd zi de zi presiunea sub care lucrează personalul medical și înțeleg că problemele pe care le semnalăm nu afectează doar angajații din sănătate, ci și calitatea serviciilor medicale pe care le primesc. Există conștientizarea faptului că un sistem medical performant nu poate funcționa fără profesioniști motivați, respectați și fără o organizare coerentă. Solidaritatea pacienților ne arată că există o preocupare comună pentru viitorul sănătății din România”, a precizat Ștefan Bușnatu.

Cum se desfășoară greva, prin ochii medicilor

Într-un interviu acordat Adevărul, Ștefan Busnatu, cardiolog primar la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” și prodecan la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, aflat în grevă generală, a prezentat modul în care se desfășoară greva, prin ochii cadrelor medicale.

Acesta subliniază că primele zile de grevă s-au desfășurat în limitele responsabilității profesionale, urgențele și cazurile care nu suportau amânare fiind gestionate conform obligațiilor de serviciu. 

În ceea ce privește proiectul Legii salarizării, acesta exprimă îngrijorarea legată de predictibilitate și de posibila diminuare a veniturilor pentru categoriile cu grad ridicat de responsabilitate, considerând că o reformă salarială trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă pentru atragerea și păstrarea personalului în sectorul public. 

Adevărul: Cum au decurs primele zile de grevă?

Ștefan Bușnatu: Primele zile de grevă s-a desfășurat într-un mod responsabil și civilizat. Pentru personalul medical, pacienții au rămas în permanență prioritatea, motiv pentru care toate urgențele și cazurile care nu suportau amânare au fost gestionate conform obligațiilor profesionale. Protestul nu este îndreptat împotriva pacienților și nici împotriva actului medical. Din contră, este un semnal de alarmă privind dificultățile cu care se confruntă sistemul de sănătate și nevoia unor măsuri care să îi asigure sustenabilitatea pe termen lung. Cred că este important ca această grevă să fie privită ca un apel la dialog și la construcție, nu ca un gest de confruntare.

Ați simțit solidaritate din partea pacienților?

Da, am întâlnit numeroși pacienți care au înțeles mesajul nostru și au manifestat empatie. Mulți dintre ei ne-au spus că văd zi de zi presiunea sub care lucrează personalul medical și înțeleg că problemele pe care le semnalăm nu afectează doar angajații din sănătate, ci și calitatea serviciilor medicale pe care le primesc. Există conștientizarea faptului că un sistem medical performant nu poate funcționa fără profesioniști motivați, respectați și fără o organizare coerentă. Solidaritatea pacienților ne arată că există o preocupare comună pentru viitorul sănătății din România.

Ce vă motivează să continuați greva?

Motivația nu este una exclusiv financiară. Ceea ce ne determină să continuăm acest demers este lipsa unei perspective clare asupra modului în care va evolua sistemul de sănătate. Avem nevoie de un plan integrat, construit împreună cu profesioniștii din domeniu, care să definească direcția de dezvoltare a sistemului în următorii ani. Vorbim despre resursa umană, despre investiții, despre organizarea serviciilor medicale, despre digitalizare, despre prevenție și despre accesul echitabil al pacienților la îngrijire. Fără o astfel de viziune, orice măsură punctuală riscă să rezolve doar temporar anumite probleme, fără să producă schimbări reale.

Ce măsură din proiectul Legii salarizării v-ar afecta cel mai tare?

Cea mai mare îngrijorare este legată de lipsa predictibilității și de posibilitatea diminuării veniturilor unor categorii profesionale care își desfășoară activitatea în condiții de responsabilitate și complexitate foarte ridicate. Sistemul de salarizare trebuie să fie unul echitabil, transparent și predictibil, care să recompenseze competența, performanța și responsabilitatea profesională. În același timp, orice reformă salarială ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai amplă de dezvoltare a resursei umane din sănătate, pentru că problema nu este doar cât câștigă personalul medical, ci și cum reușim să păstrăm profesioniștii în sistemul public și să atragem noile generații.

Ce le transmiteți politicienilor?

Le transmit că sistemul de sănătate are nevoie de mai mult decât măsuri orientate pe niște procente fixe. Are nevoie de o viziune strategică, de obiective clare și de un dialog real cu cei care lucrează zilnic în spitale și cunosc situația din teren. România are mulți profesioniști bine pregătiți și un potențial de dezvoltare în sănătate, însă acest potențial trebuie valorificat prin politici publice coerente și predictibile. Altfel ne vom trezi cu un nou exod al profesioniștilor din sănătate. Investiția în resursa umană, în infrastructură, în digitalizare și în prevenție nu reprezintă o cheltuială, ci o investiție directă în sănătatea populației și în reziliența întregului sistem. Cred că acesta este momentul pentru construcție și colaborare, nu pentru decizii luate fără o consultare reală cu cei care susțin sistemul medical în fiecare zi.