Cum vor primi Asigurarile mai multi bani, desi taxele vor scadea in 2003

Sistemul asigurarilor este supus, in ultima vreme, la tot mai multe critici. Rapoarte ale Curtii de Conturi, anchete interne, evaluari ale unor experti straini releva performante mult sub sperantele

Sistemul asigurarilor este supus, in ultima vreme, la tot mai multe critici. Rapoarte ale Curtii de Conturi, anchete interne, evaluari ale unor experti straini releva performante mult sub sperantele cu care a fost creditat. Cetatenii care platesc, de fapt, serviciile medicale, prin intermediul Caselor de Asigurari, solicita tot mai insistent imbunatatirea acestora. La fel de interesat este publicul si de modul in care se vor face platile, ca si de sumele care se vor retine din salariu ori pensie. In prezent, doua proiecte legislative incearca sa reformeze din mers sistemul. Casele de Asigurari se lauda cu o colectare mai buna a contributiilor de la patroni si de la cetateni. Nu e mare lucru, sustin criticii: pensionarilor li se retin banii automat, la fel bugetarilor, iar legislatia privind taxele s-a facut mai dura de la an la an. Unde se vede rolul Caselor? Daca e sa ne luam dupa facilitatile oferite angajatorilor, se apropie de zero. Ca sa-si plateasca darile, patronii micilor firme sau angajati ai companiilor mari asteapta ore in sir in fata Trezoreriilor, vara sau iarna. "Angajatorii contribuie cu jumatate din bugetul Asigurarilor de Sanatate, ne-a declarat dl. Marian Sarbu, ministrul Muncii, initiatorul unuia dintre proiectele de modificare a legii. Era normal sa regandim sistemul de colectare, ca sa rezolvam problema birocratiei cu care se confrunta acestia. Ei au acum de stat la trei cozi si de completat trei randuri de acte, ceea ce implica un volum de munca mai mare. Iata de ce am propus unificarea contributiilor. Se va plati, astfel, o singura "cotizatie sociala", in functie de situatia economica si de nevoile sociale, stabilita prin lege. Se vor reduce, astfel, numarul functionarilor si al structurilor administrative, pe care le finanteaza tot contribuabilul". Casa de Asigurari ar trebui sa fie fericita ca obtine aceleasi venituri, folosind mai putin angajati. Oficialii CNAS, dar si presedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Mircea Cinteza, se tem insa ca, adunate intr-o "oala comuna", fondurile Sanatatii vor fi dijmuite de alte domenii. "Cine isi face astfel de griji nu cunoaste legile, ne asigura dl. Marian Sarbu. Bugetul e, din start, separat pe compartimente. A muta banii destinati unui sector in altele inseamna deturnare de fonduri. Legea va stabili o cotizatie unica, mai redusa cu 5 procente fata de cat inseamna fondul de pensii, de somaj si de sanatate luate separat. Astfel, "cotizatia sociala" va scadea la 51 la suta din veniturile brute, fata de 59 la suta acum doi ani. Parlamentul va hotari cum se impart banii. Sa zicem ca se vor aloca 50 de procente pentru pensii, 25 pentru sanatate si 15 la suta pentru somaj. Zece la suta raman la dispozitia Guvernului, pentru programe nationale de interes public in sectoarele respective". O data depasit acest obstacol, s-a pus problema: "Cine sa colecteze Fondul unic"? Cu alte cuvinte, ce institutie scapa fara disponibilizari si care trebuie sa-si mai reduca aparatul birocratic? Eugeniu Turlea, presedintele CNAS, ne-a declarat ca, "dupa model german, CNAS ar putea colecta singura cele trei fonduri, pe care sa le puna apoi la dispozitia celorlalte doua institutii". Argumentul "istoric" este insa in defavoarea functionarimii din Casele de Asigurari. In Germania, acestea colecteaza banii de pensii si somaj pentru ca sunt primele institutii sociale aparute, iar nemtii au considerat ineficient sa dubleze birocratia, cand s-au infiintat si celelalte fonduri de solidaritate. La noi, Trezoreriile au colectat banii, dintotdeauna. Care este stadiul proiectului? "Am cazut de acord cu FMI asupra reducerii fiscalitatii cu 5 procente, ne spune ministrul Muncii, Marian Sarbu. Partenerii sociali au agreat ideea, patronatele fiind chiar foarte interesate. Depinde numai de noi sa stabilim detaliile tehnice, pana la inceputul anului". Cum se vor putea insa cheltui macar la fel de multe fonduri ca in 2002, daca in 2003 contributia cetatenilor si a firmelor va fi redusa? Gratie celui de-al doilea proiect de lege, depus la Senat de prof. dr. Sorin Oprescu, vicepresedintele Comisiei de sanatate. Acesta prevede ca tot ceea ce se va colecta de la asigurati sa poata fi folosit in acelasi an. In 2002, Casele au inregistrat un excedent de 10 procente, din care au mai primit cate ceva la rectificarea bugetului, restul ramanand la Finante. "Propunerea din Senat va ajunge la Camera in scurt timp. Daca nu va fi adoptata, din motive procedurale, va fi publicata ca ordonanta de urgenta de catre Executiv", ne-a asigurat dr. Iulian Popescu, director general al CNAS.