Cum ne protejăm în zilele caniculare

Persoanele sedentare ar trebui să bea până la trei litri de lichide în zilele toride

Crampele musculare, edemul, epuizarea termică ori, mai grav, şocul termic şi chiar decesul pot fi consecinţe ale expunerii la soare timp îndelungat, cu atât mai mult dacă există vulnerabilităţi organice .

Căldura sufocantă reprezintă un factor important de stres chiar şi pentru organismul sănătos, atenţionează specialiştii americani de la Centrul de Control şi Prevenire al Bolilor (CDC). Iar în lipsa unor măsuri de protecţie, starea de sănătate poate fi pusă în pericol. De exemplu, şocul termic (denumit ştiinţific heatstroke) ori insolaţia pot creşte riscul de deces.

„Corpul este prevăzut cu un sistem de autoreglare termică (reprezentat de hipotalamus) care menţine temperatura internă (37 grade Celsius) în parametri normali. Atunci când ne expunem timp îndelungat la temperaturi mari, organismul încearcă să se adapteze pentru a elimina căldura în exces. Mai exact, la nivel periferic are loc o vasodilataţie suplimentară. Implicit, la suprafaţa pielii, se formează o pătură umedă care, prin vaporizare, favorizează pierderea de căldură din corp", explică medicul Bogdan Opriţa, coordonator SMURD Bucureşti şi purtător de cuvânt la Spitalul de Urgenţă
Floreasca din Capitală.

Deshidratarea, extrem de periculoasă

Din păcate, mecanismul de răcire al corpului devine vulnerabil atunci când nu ne hidratăm corespunzător sau când în mediul ambient umiditatea este mare ori aerul din atmosferă este uscat. Pe fondul acestei vulnerabilităţi, temperatura corpului creşte necontrolat şi, inevitabil, sunt favorizate diferite tulburări.

În cazul persoanelor tinere şi îndeosebi al femeilor, lipsa unei hidratări corespunzătoare dezechilibrează balanţa apă/săruri minerale din organism şi, în prima fază, poate favoriza apariţia edemului (retenţie de apă la nivelul picioarelor). Iar dacă persoana în cauză mai are şi o vulnerabilitate circulatorie, acest risc este şi mai mare. O astfel de stare se manifestă prin senzaţia de picioare grele şi prin stare generală de rău.

De asemenea, statul prelungit la soare este asociat cu apariţia crampelor musculare (aşa-numiţii cârcei) la nivelul abdomenului şi al picioarelor. Cârceii se formează tot pe fondul diminuării nivelului de electroliţi din corp, care se pierd prin transpiraţie.

Deşi nu pun sănătatea în pericol, cârceii sunt extrem de dureroşi şi pot perturba activitatea cotidiană. Liviu N. (35 de ani), din Sibiu, avea cârcei frecvent, însă de când a început să se hidrateze corespunzător (aproape cinci litri de apă pe zi), frecvenţa lor s-a mai micşorat. „Muncesc în construcţii şi nu reuşesc zilnic să beau atâta apă cât ar trebui. Iar în ciuda căldurii sufocante, nu prea îmi este sete. Prima dată, mi-a apărut un cârcel la nivelul burţii, dar am crezut că am mâncat ceva ce nu mi-a priit. Când am văzut că îmi apar destul de des, m-am dus la medic", povesteşte Liviu.

Durerea de cap, semn de extenuare termică

Tot din cauza statului prelungit la soare şi în lipsa unor măsuri de protecţie, temperatura corpului poate ajunge şi la 39 , chiar la 40 de grade Celsius, ceea ce este grav, afirmă medicii. Într-o astfel de stare, pe piele apar broboane de transpiraţie, în ciuda faptului că epiderma este rece şi palidă.

Totodată, apar dureri de cap, ameţeli şi o stare generală de rău. Cu alte cuvinte, atunci când corpul are o temperatură cu mult peste cea normală apare o stare accentuată de moleşeală şi de slăbiciune. Persoanele care experimentează o astfel de stare ar trebui să se ferească imediat din bătaia soarelui şi, de preferat, să se adăpostească într-un loc bine ventilat şi să bea apă cu puţină sare. Ideală ar fi consumarea unei băuturi izotonice special concepută pentru sportivi, cu rol de refacere a balanţei electroliţilor din corp.

„Persoanelor care merg mult pe jos, celor care se simt rău de la căldură, precum şi celor care lucrează la temperaturi foarte ridicate le recomand ca, la intervale regulate de timp, să stea 15-20 de minute într-un spaţiu climatizat, pentru a-şi regla temperatura corpului", mai spune medicul Bogdan Opriţa.

Lucrul în soare poate duce la şoc termic

Dacă temperatura corpului nu este adusă în cel mai scurt timp la valoarea optimă, persoana în cauză poate suferi un şoc termic, o tulburare extrem de gravă care creşte riscul de deces. La risc se află îndeosebi persoanele care muncesc în bătaia soarelui fără să-şi acopere capul şi fără să se hidrateze suficient, precum şi cele care fac sport în aer liber la orele amiezii (n.r. - la risc sunt persoanele care aleargă între orele 11 şi 17). 

„În prima fază, apare o stare de greaţă şi senzaţia de vomă. Există însă un risc mare ca omul respectiv să-şi pierdă cunoştinţa. Însă, dacă totuşi este conştient, trebuie aşezat pe o parte şi se va suna rapid la 112. Numai medicii pot interveni în astfel de cazuri", mai spune medicul Bogdan Opriţa.

Cum şi cu ce ne hidratăm corect

Pentru a fi hidratate, persoanele sedentare ar trebui să consume, în medie, doi-trei litri de lichide pe zi, recomandă specialiştii americani de la Clinica Mayo. „În cazul celor care prestează o activitatea fizică grea însă, cantitatea de lichide se poate ridica şi până la şase litri", mai spune medicul Opriţa. Atenţie însă, apa nu trebuie băută rece, deoarece efectul este de stimulare a transpiraţiei şi deci de deshidratare. Mai este bine de ştiut că apa plată nu reface nivelul de electroliţi eliminaţi odată cu transpiraţia. Aşadar, este bine ca printre lichidele cu care ne hidratăm să se regăsească şi apa minerală, care abundă în minerale esenţiale, precum sodiu, calciu, magneziu şi fier.

De asemenea, efect hidratant şi răcoritor au şi o serie de băuturi, precum limonada, ceaiul verde, socata şi braga. În ceea ce priveşte băuturile alcoolice, ele se vor evita, pe cât posibil, deoarece alcoolul deshidratează suplimentar. Excepţie va face numai berea, însă şi aceasta se va consuma cu moderaţie. De asemenea, se vor evita băuturile pe bază de cofeină, deoarece sunt diuretice şi, implicit, favorizează deshidratarea.

Femeile, cele mai predispuse la leşin

Deoarece femeile de  până în 40 de ani au o tensiune la limita normală, ba chiar multe dintre ele sunt hipotensive (tensiune mică), riscul de suferi o scădere bruscă de tensiune atunci când se expun la soare timp îndelungat este mare.

„Din cauza scăderii bruşte a tensiunii, inima este suprasolicitată şi se produce leşinul", explică prof. dr. Mircea Cinteză, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Iuliana Ilie (20 de ani), din Iaşi, a leşinat chiar pe treptele facultăţii. „Am simţit dintr-o dată că mi se înmoaie picioarele. O colegă a fost pe fază şi m-a ţinut ca să nu mă lovesc la cap. Mi-am pierdut cunoştinţa doar câteva secunde", îşi aduce aminte Iuliana acel moment. Ea a fost diagnosticată în urmă cu doi ani cu hipertensiune oscilantă şi spune că e prima dată când leşină.

"Atunci când ne expunem timp îndelungat la temperaturi mari, organismul încearcă să se adapteze pentru a elimina căldura în exces. La suprafaţa pielii se formează o pătură umedă care favorizează pierderea de căldură din corp.''
dr. Bogdan Opriţa coordonator  SMURD Bucureşti

Mâncare uşoară şi haine din in

În zilele toride de vară, medicii ne recomandă să adoptăm o dietă de tip mediteranean. Cu alte cuvinte, alimentaţia zilnică se va compune din cât mai multe fructe şi legume. Pe lângă efectul hidratant, apa obţinută din legume şi din fructe se elimină mai greu din corp, susţin specialiştii americani.

Se mai pot consuma supe călduţe care hidratează şi reglează transpiraţia. În schimb, se vor evita carnea în exces şi mâncărurile grase, deoarece organismul depune un efort suplimentar pentru a le digera, iar acest lucru duce la creşterea temperaturii interne a corpului. „Pentru a-i permite corpului să transpire, trebuie să evităm hainele care înmagazinează căldura, precum cele supraelastice. Ideală este îmbrăcămintea deschisă la culoare, confecţionată din in.

De asemenea, capul se va acoperi de fiecare dată când ieşiţi prin soare. Nu trebuie uitată nici crema de protecţie solară", explică medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti.

Categoriile cele mai vulnerabile: copiii, bătrânii şi bolnavii cronic

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul de răcire nu mai funcţionează la fel de bine ca în tinereţe şi, prin urmare, rezistenţa la temperaturile ridicate este mult diminuată. De aceea, vârstnicii nu ar trebui să iasă din casă la orele amiezii (de preferat, între orele 11 şi 18), cu atât mai mult cu cât ei nici nu mai resimt la fel de intens senzaţia de sete.

La fel de vulnerabili sunt şi copiii, al căror metabolism este diferit de cel al adulţilor. Tot în categoria celor vulnerabile la căldură intră şi persoanele diagnosticate cu afecţiuni neurologice, precum maladiile Alzheimer şi Parkinson.

Inima obosită pune viaţa în pericol

Atunci când organismul este bolnav, procesul de eliminare a căldurii nu se mai realizează la parametri optimi. Prin urmare, inima trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a pompa sânge spre zonele periferice. În cazul cardiacilor, şi îndeosebi al celor cu insuficienţă cardiacă, un astfel de efort poate fi fatal. De aceea, este vital pentru cardiaci să se protejeze de efectele nocive ale căldurii. De asemenea, căldura este un chin şi pentru cei cu afecţiuni respiratorii. Prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, afirmă că pentru persoanele diagnosticate cu bronşită, cu astm ori cu emfizem pulmonary, inhalarea aerului cald are efect constrictiv asupra căilor respiratorii, crescând riscul de sufocare.

Diabeticii riscă hipoglicemie

Deoarece insulina se absoarbe mai repede la temperaturi mari, diabeticii ar trebui să se hidrateze foarte bine. În caz contrar, creşte riscul unei hipoglicemii. Medicii le recomandă diabeticilor să aibă la ei ori de câte ori ies din casă la ore mai puţin indicate lichide dulci (ceaiuri îndulcite cu miere, sucuri) sau fructe dulci, precum banane, kiwi, caise şi piersici. În ceea ce priveşte persoanele obeze, celulele adipoase au efect izolator şi, prin urmare, corpul elimină cu dificultate căldura.