Cum ar trebui făcută evaluarea post-COVID. Dr. Ofelia Niţă: „Sechelele apar, în general, la pacienţii care au manifestat forme medii şi severe de boală“

După ce au observat multitudinea cazurilor cu probleme post-Covid, medicii atrag atenţia că este necesară monitorizarea pacienţilor după vindecare, tomografia computerizată toracică (CT) fiind considerată cea mai potrivită metodă imagistică.

O mare parte dintre oamenii care ies învingători după infectarea cu noul coronavirus rămân cu sechele pulmonare. Studiile arată că sunt pacienţi care, chiar şi la trei luni de la vindecare, încă acuză oboseală, dificultăţi de respiraţie şi dureri în piept. Totodată, sunt persoane vindecate care îşi pot pierde până la 30% din funcţia pulmonară.

Monitorizarea imagistică a pacienţilor vindecaţi de COVID-19 este esenţială

Medicii atrag atenţia că cei mai mulţi dintre aceşti pacienţi prezintă similitudini cu recuperarea după pneumonie acută sau sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), în care lichidul se acumulează în plămâni. Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca leziuni de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Ţesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respiraţie pe termen mediu şi lung. Din acest motiv, monitorizarea imagistică a celor care s-au vindecat de COVID-19 este esenţială.

„Este recunoscut potenţialul de cronicizare al unor modificări inflamator-infecţioase care apar din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. Diagnosticul optim al sechelelor şi evaluarea extensiei acestora revine examinării Computer Tomograf. Modificări reziduale, sechelare, apar, în general, la pacienţii care au manifestat forme medii şi severe de boală şi constau în zone de fibroză interstiţială cu extensie variabilă, cu topografie predilect periferică, în segmente pulmonare posterioare, asociată sau nu cu dilatare prin tracţiune a bronhiilor. Totuşi, societăţile medicale nu recomandă de rutină efectuarea examinării radiologice/ CT post-infecţie COVID, testele imagistice fiind sugerate pacienţilor cu disfuncţie respiratorie reziduală. Monitorizarea imagistică post-COVID pe termen mediu şi lung este utilă, dar trebuie recomandată de către medicul specialist.”, spune Dr. Ofelia Niţă, medic primar Radiologie şi Imagistică medicală în cadrul MedLife.

De la începutul pandemiei, medicii urmăresc această boală şi încearcă să înţeleagă efectele ei. Tot mai mulţi au observat faptul că este necesară monitorizarea pacienţilor după vindecare pentru că nu puţine sunt cazurile în care apar probleme. Şi nu este vorba numai de cazurile medii şi severe. Au fost observate afectări pulmonare serioase chiar şi în cazul pacienţilor care au făcut o formă uşoară a bolii.  Medicii încă studiază dacă aceste efecte sunt permanente sau s-ar putea vindeca în timp.

La ce complicaţii se poate ajunge în urma unei pneumonii COVID-19

Obiectivele monitorizării acestor pacienţi sunt acelea de a identifica complicaţiile după externare, pe termen scurt sau lung. Tusea şi dispneea apar încă de la începutul infecţiei cu noul coronavirus. Apariţia lor denotă faptul că virusul a coborât din tractul respirator superior în cel inferior. Aceste simptome sunt cele mai persistente şi sunt dominante şi în sindromul post-COVID. Sunt o serie de manifestări pe care medicii le-au detectat la pacienţii externaţi, cum ar fi:  simptome respiratorii, anomalii obiective ale probelor funcţionale respiratorii, pneumonie în organizare - care nu înseamnă pneumonia cu care suntem noi obişnuiţi, ci este un fenomen de bronşiolită obliterantă cu pneumonie în organizare şi este precursorul fibrozei pulmonare, fibroză pulmonară, bronşiectazii sau boală pulmonară vasculară. De departe, cele mai grave complicaţii sunt fibroza pulmonară şi boala vasculară pulmonară.

„Datorită implicării primare a sistemului respirator, tomografia computerizată toracică (CT) este considerată ca fiind cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic şi de monitorizare a afectării pulmonare asociate infecţiei cu virus SARS-CoV-2. Manifestarea imagistică a acestei pneumonii virale este nespecifică, dar cu anumite caracteristici şi cu localizare înalt sugestivă etiologic. Cel mai frecvent şi cel mai timpuriu model, cu incidenţa >70% din cazuri este reprezentat prin opacitatea de tip “sticlă mată”, la început unifocală, dar frecvent rapid progresivă spre un pattern multifocal, bilateral şi periferic, cu predilecţie pentru câmpurile pulmonare posterioare şi bazale. Cu incidenţă intermediară pot să apară: opacităţi interstiţiale subpleurale cu sau fără caracter retractil, benzi septale, opacităţi reticulare “crazy paving pattern”, zone de consolidare circumscrise de opacităţi de tip “sticlă mată”. Dintre complicaţiile mai frecvent întâlnite: pneumonia/bronhopleumonia pulmonară prin suprainfecţia procesului inflamator viral, abcesul pulmonar, pneumotoraxul. Sensibilitatea CT în diagnosticul afectării pulmonare prin virus SARS-CoV-2 ajunge la 97-98%, dar specificitatea metodei este încă redusă”, explică Dr. Niţă.

MedLife vine în sprijinul pacienţilor care au trecut prin infecţia cu virusul SARS-CoV-2 cu pachete special create pentru monitorizarea eventualelor repercusiuni ale bolii. Pentru detalii şi programări: www.medlife.ro/imagistica/ct-monitorizare.

***

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine.

De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Ca să o alungăm, am luat o serie de măsuri de siguranţă, am testat permanent personalul medical, ne-am asigurat că toţi pacienţii din clinicile şi spitalele noastre sunt protejaţi şi trataţi. Am pus la dispoziţia pacienţilor servicii medicale integrate, de o complexitate crescută, pentru a putea veni în întâmpinarea tuturor nevoilor lor.

Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.