Copiii români, campioni în Europa la carii dentare. „Fondurile de la CAS se epuizează în primele zile. Și mai avem o mare problemă”
0România este „campioană” la prevalența cariilor dentare la copiii cu vârste între 1 și 9 ani, în ciuda faptului că în ultimii ani numărul medicilor stomatologi și numărul cabinetelor este în creștere.
Europa este, la rândul ei, regiunea cu cele mai mari probleme de sănătate orală în rândul populației dintre cele șase regiuni ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), deși numărul medicilor dentiști a înregistrat o creștere, în 2020, în toate țările UE.
Peste jumătate dintre adulții din regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au avut o boală orală în 2019, arată datele din raportul OMS/Europa din aprilie 2023, aceste date fiind cuprinse într-o analiză realizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Cele mai recente date arată că regiunea europeană OMS înregistrează de asemenea cea mai mare prevalență a cariilor dinților permanenți, de 33,6% (aprox. 335 de milioane de cazuri). Tot pe primul loc între regiunile OMS este și la cazurile de pierdere a dinților, cu o prevalență de 12,4%, valoare aproape dublă față de prevalența globală (de 6,8%).
Și cancerele orale reprezintă o îngrijorare în Europa, înregistrându-se al doilea cel mai mare număr estimat, dintre regiunile OMS, de cazuri noi de cancer oral, respectiv 18,5% din numărul total estimat de cazuri la nivel global. Peste 26.500 de decese în regiune au fost atribuite cancerelor bucale în 2020.
Problemele cu sănătatea orală încep de la vârste foarte mici, prevalența cariilor dinților temporari la copiii cu vârste între 1-9 ani în OMS Europa fiind de 33.6% (294 milioane de persoane). În România cifrele sunt cu mult mai îngrijorătoare, aproape unul din doi copii având o astfel de problemă (48,2%).
Procentul europenilor care suferă din cauza problemelor din sfera orală crește odată cu înaintarea în vârstă. Astfel, peste 50% din populația europeană poate suferi de o anumită formă de parodontită și peste 10% au boli severe, prevalența crescând la 70-85% din populația cu vârsta cuprinsă între 60-65 de ani, mai arată statisticile.
Numărul specialiștilor, în continuă creștere. Piedica rămâne costul serviciilor
Numărul medicilor stomatologi care activează în România a crescut, conform datelor prezentate de INSP, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat, creșterea fiind mai evidentă în sectorul de stat. În anul 2022, și-au desfășurat activitatea 4.677 stomatologi în sistemul public (față de 3.894 în anul 2021) și 16.753 în sistemul privat (față de 16.088 în anul 2021). Numărul de cabinete stomatologice în sectorul public rămâne însă în continuare redus, practic mai puțin de un cabinet/județ. În anul 2022, în România s-au înregistrat 16.305 cabinete private stomatologice, cu 163 cabinete mai multe decât în 2021, iar în sistemul public, doar 36 cabinete, cu 1 mai mult decât în 2021. Costurile serviciilor stomatologice sunt, de altfel, unul dintre impedimentele principale în tratarea problemelor de sănătate orală. În contract cu Casa de Asigurări de Sănătate sunt medici puțini, iar plafonul lunar care revine fiecărui medic pentru a putea trata gratuit pacienții asigurați (toți copiii, de exemplu, sunt eligibili pentru astfel de servicii) este de sub 1.000 euro, ceea ce reprezintă o sumă infimă.
Afecțiunile cavității bucale cuprind o gamă largă de probleme, de la carii dentare, boala parodontală (gingivită), pierderea dinților, până la cancerul bucal, traumatismele oro-dentare sau defecte congenitale (despicătura buzei și palatului). Afecțiunile orale care afectează însă cel mai mult sănătatea generală și calitatea vieții sunt cariile, bolile severe ale gingiilor și parodontoză (pierderea severă a dinților).
Consumul de tutun, zahăr și alcool și igiena precară, principalii factori de risc
Trist este că afecțiunile bucale ar putea fi evitate sau reduse prin reducerea factorilor de risc.
„Se estimează că la nivel mondial aproximativ 3,5 miliarde de oameni suferă de afecțiuni bucale; aceste afecțiuni sunt cauzate de o serie de factori de risc modificabili comuni multor boli netransmisibile (BNT), inclusiv consumul de zahăr, consumul de tutun, consumul de alcool și igiena precară, precum și determinanții sociali și comerciali care stau la baza acestora. Peste 530 milioane de copii suferă de carii dentare netratate ale dinților primari (dinții de lapte) și 796 milioane de persoane sunt afectate de boli parodontale. Bolile bucale reprezintă o povară majoră de sănătate publică pentru multe țări și afectează oamenii de-a lungul vieții, provocând durere, disconfort, desfigurare și chiar deces, deși pot fi prevenite în mare măsură”, se arată în analiza citată.
Cancerul oral, care include cancerul buzei, al altor părți ale gurii și al orofaringelui, a devenit al 13-lea cel mai frecvent cancer la nivel mondial, incidența globală a cancerelor de buză și de cavitate bucală fiind estimată la 377.713 de cazuri noi și 177.757 de decese în 2020.
„Cancerul oral este mai frecvent la bărbați și la persoanele în vârstă, mai mortal la bărbați comparativ cu femei și variază puternic în funcție de circumstanțe socio-economice. Consumul de tutun, alcool și nuci areca (betel quid) sunt printre principalele cauze ale cancerului oral. În America de Nord și Europa, infecțiile cu papillomavirus uman sunt responsabile pentru un procent tot mai mare de cancere orale în rândul tinerilor”, se mai precizează în analiza INSP.
Un singur cabinet stomatologic școlar, la sat, în toată România
Se remarcă în statistici creșterea, de la an la an, a numărului medicilor stomatologi înregistrați, atât în mediul public, cât și în cel privat, însă accesul populației la servicii stomatologice rămâne în continuare o problemă.
În 2022, cei mai mulți stomatologi înregistrați în sistemul public au fost în București, urmat de Iași și Cluj. În sistemul privat, cei mai mulți medici au fost tot în București, urmat de Timiș, Mureș, Iași, Prahova. La polul opus, județele cu cel mai mic număr de stomatologi au fost Giurgiu și Călărași.
„În mediul rural, au fost 2,6 cabinete stomatologice la 10.000 de locuitori, atât în anul 2021, cât și în 2022, de șase ori mai puțin decât în mediul rural. În privința accesibilității, în mediul urban, un număr de aproximativ 711 locuitori revin unui medic dentist, în timp ce în rural, 3.885 locuitori sunt deserviți de un medic”, mai menționează sursa citată.
Doar 16,18% dintre copiii cu acces la un cabinet stomatologic școlar - examinați profilactiv sau curativ
Doar jumătate din populație vizitează un dentist în fiecare an, mai arată analiza INSP. Copiii din familiile cu venituri mici sau aparținând unor minorități aproape că nu au acces la îngrijirea sănătății orale. Categoriile la fel de văduvite de astfel de servicii sunt adulții în vârstă, persoanele care locuiesc în zonele rurale și persoanele cu dizabilități.
Un proiect derulat de INSP în parteneriat cu UMF „Carol Davila” în școli, inițiat în 2022, a scos la iveală o realitate cruntă: din 3.843 de fișe standardizate după formatul OMS a reieșit că doar 403 dintre copiii examinați provin din mediul rural (10,5%). S-au colectat date din 36 județe, fiind cuprinși în studiu, din fiecare județ, câte 90 de elevi. Din 2.439 de copii pentru care a fost posibilă calcularea scorului dmft (numărul de dinți din dentiția primară care sunt cariați) s-a constatat o proporție de doar 24,31% de copii care au dentiție primară indemnă (fără carii, fracturi, malpoziții severe sau alte patologii dentare). Specialiștii au constatat o medie de aproximativ 3 dinți cariați/ lipsă sau plombați pentru fiecare elev examinat.
Probleme s-au constatat și la dentiția permanentă, deși cifrele au arătat ceva mai bine.
În afara cariilor dentare s-au mai constatat: sângerări gingivale, fluoroză, eroziuni dentare, traumatisme dentare, leziuni la nivelul mucoasei bucale, a gingiilor și/sau buzelor (cele mai frecvente fiind abcesele dentare, urmate de ulcerații).
La toți copiii examinați era necesar tratamentul preventiv sau curativ, dar 453 de copii (11,8%) ar fi necesitat instituirea imediată a tratamentului (inclusiv detartraj). 13% dintre copiii examinați au avut nevoie de tratament de urgență, din cauza infecției, durerii sau sângerării.
O altă analiză, realizată în baza monitorizării, prin intermediul a 316 cabinete stomatologice școlare, a stării de sănătate orală a școlarilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani, timp de trei luni (septembrie, octombrie și noiembrie 2022), a scos la iveală faptul că au fost examinați în scop profilactic sau curativ doar 60.939 elevi dintr-un total de 376.562 de elevi arondați acestor cabinete stomatologice școlare, ceea ce înseamnă 16,18%. Cifrele indică o foarte slabă accesare a serviciilor stomatologice școlare, chiar și acolo unde acestea sunt disponibile.
„Având în vedere că vârstele de erupție ale primului și celui de-al doilea molar definitiv sunt 6 respectiv 12 ani, o atenție deosebită ar trebui acordată examinării copiilor din aceste două grupe de vârstă. Din analiza datelor primite nu rezultă nicio diferență semnificativă față de celelalte grupe de vârstă, doar 19,2% din totalul elevilor de 6 ani, respectiv 12,8% din totalul elevilor de 12 ani fiind examinați în cabinetele stomatologice școlare. În ceea ce privește statusul dentar, un procent de doar 32,3% din elevii examinați prezintă dentiție integră, fără leziuni carioase, deci, în medie, 7 din 10 copii prezintă una sau mai multe leziuni dentare”, mai menționează analiza INSP.
În 2022, în România erau în evidență 515 cabinete stomatologice școlare și studențești în mediul urban și un singur astfel de cabinet în mediul rural.
„Vin cu dureri foarte mari, când părinții nu mai pot să gestioneze acasă problema”
Copiii sunt un segment de pacienți pe care nu toți medicii stomatologi se încumetă să-i trateze, din varii motive. Pe de altă parte, în continuare prea puțini sunt părinții care înțeleg rolul controlului periodic și care își duc copilul la medicul stomatolog atunci când nu există o problemă gravă. Cei mai mulți dintre copiii care pășesc pe ușa clinicii, spune medicul stomatolog Andreea Dumitrescu, sunt micii pacienți cu dureri mari. „Vin cu dureri foarte mari, când părinții nu mai pot să gestioneze acasă problema. Ajung într-un stadiu mult prea avansat, în care oricum tratamentele sunt complexe și mai salvăm ce putem. Iar cei care ajung pentru prevenție sunt în număr mic, dar din fericire în creștere. Ajung și copii pe care părinții îi verifică permanent. Și, foarte important, părinții acestor copii știu că se pot trata dinții de lapte, pentru că din acest punct de vedere avem o mare problemă. E dificil cu educația părinților, de cele mai multe ori este greu să-i convingem pe părinți de ce copiii trebuie tratați. Sunt medici de familie care nu-i trimit la noi, le spun că dinții de lapte nu se tratează, să nu vină cu copiii. Dinții de lapte trebuie tratați”, subliniază dr. Dumitrescu.
Pentru multe familii și costurile sunt o problemă, iar plafonul CAS înseamnă bani foarte puțini bani comparativ cu nevoia. „Fondurile de la CAS se epuizează în primele zile, uneori chiar în prima zi”, mai spune medicul.
Acesta este unul dintre motivele pentru care doar foarte puțini medici acceptă un contract cu CAS, pentru că ar fi obligați, lună de lună, să decidă pe cine tratează în baza calității de asigurat și pe cine nu, cu atât mai mult cu cât o altă categorie de pacienți vulnerabili o reprezintă vârstnicii, care și aceștia au multe probleme de rezolvat în sfera orală și nu-și permit costurile.
Se încarcă comentariile...
