Ce trebuie să ştie gravidele cu Rh negativ

Incompatibilitatea din acest punct de vedere dintre mamă şi făt poate da complicaţii. Orice gravidă cu Rh negativ trebuie să urmeze un tratament de imunizare pentru prevenirea riscurilor pentru făt, printre care boala hemolitică, o anemie severă.

Grupa de sânge şi factorul Rhesus (Rh) la gravidă şi la partener sunt analize importante, fiind de preferat să se facă înainte de planificarea unei sarcini. Factorul Rh este un antigen specific de grupă sanguină care poate fi prezent pe suprafaţa globulelor roşii. Aproximativ 85 la sută din populaţie are Rh pozitiv.

Mai citeşte şi:

Nu repetaţi prea des analizele iradiante!
Slobozia: O femeie luptă să fie mamă, alta se vindecă după avort

„Prezenţa Rh-ului negativ la mamă devine semnificativă în cazul sarcinii. Incompatibilitatea de Rh a unui cuplu se defineşte prin Rh negativ la mamă şi Rh pozitiv la tată", afirmă medicul specialist obstetrică-ginecologie Iuliana Ceauşu de la Spitalul Clinic „Dr. Ioan Cantacuzino" din Bucureşti.

La primul copil nu apar probleme

Atunci când mama are Rh negativ, iar copilul Rh pozitiv (moştenit de la tată), la prima sarcină, în sângele gravidei se vor produce anticorpi anti Rh. La o a doua sarcină, în cazul în care copilul are tot Rh pozitiv, anticorpii anti Rh produşi anterior la mamă vor distruge globulele roşii din sângele copilului, ceea ce duce la complicaţii.

În general, incompatibilitatea de Rh nu are consecinţe asupra primei sarcini. Medicul Iuliana Ceauşu atrage atenţia că „incompatibilitatea se manifestă când sângele fetal cu Rh pozitiv intră în contact cu sângele matern şi se formează anticorpi anti-Rh (D) care persistă şi pot afecta sarcinile următoare".

Acest contact se produce mai des la naşterea primului copil, însă poate surveni şi în timpul sarcinii, dacă există sângerări, dezlipire de placentă sau dacă gravida face unele analize precum amniocenteza (prelevare de lichid amniotic). În cazul în care globulele roşii ale copilului vin în contact cu sângele matern, sistemul imunitar al gravidei va produce anticorpi, deoarece va considera hematiile copilului drept corp străin.

Imunizarea previne complicaţiile

Scopul măsurilor profilactice este de a împiedica formarea anticorpilor anti-Rh (D). În acest caz se impune imunizarea cu imunoglobuline anti D, un ser care va neutraliza hematiile Rh pozitive ajunse în circulaţia sanguină a gravidei.

„Există mai multe scheme de profilaxie a imunizării. Cele mai uzuale sunt administrarea în primele maximum 72 de ore de la naştere a imunoglobulinelor sau a două-trei doze la 28, uneori şi la 34 săptămâni de sarcină şi apoi la naştere", menţionează medicul Iuliana Ceauşu.

Această imunizare mai este recomandată femeilor cu Rh negativ care au avut avorturi sau în orice situaţie în care există riscul ca sângele mamei să intre în contact cu cel al fătului.

În absenţa imunizării, la o a doua sarcină pot apărea complicaţii. Astfel, copilul poate face boala hemolitică, o formă de anemie severă. În cazuri grave, pot apărea icter prelungit, retard psihic, insuficienţă respiratorie sau chiar decesul copilului.