Cazul Pernkopf - crima nu poate fi justificată de cercetarea medicală

autor de manualeEduard Pernkopf a devenit profesor de anatomie în 1928 şi director al Institutului de Anatomie din Viena în aprilie 1933. În acelaşi an, Pernkopf a intrat în Partidul

autor de manuale
Eduard Pernkopf a devenit profesor de anatomie în 1928 şi director al Institutului de Anatomie din Viena în aprilie 1933. În acelaşi an, Pernkopf a intrat în Partidul Naţional-Socialist german, iar după invazia Austriei de către Germania nazistă a fost numit decan al Facultăţii de Medicină din Viena. Unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut a fost să aplice politica nazistă de "curăţare" a Universităţii din Viena de evrei şi de alte personalităţi indezirabile regimului nazist. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Pernkopf nu a fost acuzat de crime de război. A fost ţinut într-un lagăr al aliaţilor de lângă Salzburg timp de trei ani, după care s-a întors la Viena unde i s-a permis să-şi continue munca la atlasul ce-i poartă numele.
A murit la 17 aprilie 1955. Atlasul anatomistului nazist Eduard Pernkopf (Pernkopf's Topographical Anatomy of Man) este considerat valoros de către anatomişti şi chirurgi, o lucrare de referinţă în domeniu. Este cunoscut faptul că unii dintre artiştii care au pictat ilustraţiile pentru acest atlas au fost ei înşişi membri devotaţi ai Partidului Naţional-Socialist din Austria. Deşi ilustraţiile din acest atlas nu oferă nici o dovadă clară a provenienţei subiecţilor folosiţi, unele detalii ridică suspiciuni privind acest aspect.
Victimele ar putea "vorbi" Prin imagini
Într-una dintre imagini apare capul proaspăt ras al cadavrului, ceea ce sugerează că acesta ar fi putut fi prizonier de război. Într-o altă imagine, care arată disecţia regiunii femurale a unui bărbat, se observă că acesta fusese circumcis. O altă imagine arată cadavrul unui nou-născut cu cordonul ombilical ataşat, astfel de detalii ridicând suspiciuni privind originea şi cauza morţii subiecţilor. Aceste imagini au atras atenţia că subiecţii lor au fost victime ale terorii politice naziste. Astfel de aspecte ridică întrebarea firească referitor la ceea ce ar trebui făcut cu un asemenea atlas. Datele obţinute de nazişti în experimentele din lagărele de concentrare au fost contrazise mai ales datorită colectării şi analizării inadecvate. Dar atlasul Pernkopf are o valoare ştiinţifică incontestabilă! Unii autori susţin că datele obţinute în cadrul atrocităţilor comise de nazişti nu ar trebui folosite, indiferent cât de valoroase sunt, pentru că ar constitui o justificare a acestor acte. Alţi autori susţin că folosirea atlasului ar putea avea un dublu rol: predarea anatomiei pe baza unor materiale didactice excelente şi, în acelaşi timp, ar fi un tribut adus celor care au fost folosiţi pentru realizarea sa, atlasul ar permite victimelor "să vorbească" în modul cel mai concludent cu putinţă. Fără nici o îndoială, putem afirma că materialul didactic utilizat în învăţământul medical trebuie să respecte principiile profesiei medicale şi regulile etice ale cercetării. Acest aspect este prevăzut expres în Declaraţia de la Helsinki din 1975: rapoartele ce conţin date obţinute prin experimente care nu respectă principiile etice nu pot fi utilizate şi acceptate spre publicare. Standardele etice ale cercetării ştiinţifice consideră imorale rezultatele unor experimente dezonorabile. (Dr. Beatrice Ioan, Dr. Vasile Astărăstoae, Iaşi)