Cazul Debbie - eutanasie fără remuşcări

În anul 1998, în coloanele uneia dintre cele mai serioase reviste medicale americane, "Journal of the American Medical Association" (JAMA), a apărut un articol intitulat "It's over Debbie", semnat

În anul 1998, în coloanele uneia dintre cele mai serioase reviste medicale americane, "Journal of the American Medical Association" (JAMA), a apărut un articol intitulat "It's over Debbie", semnat Anonim, ce părea scris de un rezident.
Autorul relatează că, în mijlocul unei nopţi de gardă, a fost solicitat să vadă o pacientă la secţia de oncologie. Pacienta, o tânără de 20 de ani, muribundă, suferea de un cancer avansat. Se numea Debbie şi arăta groaznic de îmbătrânită de suferinţă, avea accese de sufocare şi vărsături. Perfuzia intravenoasă şi masca de oxigen nu-i mai aduceau nicio alinare, ea nereuşind de două zile să doarmă şi să se alimenteze. Efortul său de a respira era evident, dar cu toate acestea bolnava se sufoca. Tânărul medic, aflat la primul contact cu pacienta, a realizat că nu îi stă în putere să o salveze. Aceasta l-a privit rugător, zicând "Să terminăm!". Atunci, rezidentul a cerut o seringă cu 20 mg de morfină, anunţând pacienta şi pe însoţitoarea ei că îi va ameliora dispneea. Debbie a privit cum i se face injecţia pe tubul de perfuzie, iar apoi s-a liniştit, găsindu-şi pacea veşnică.
Revista a refuzat să deconspire medicul
Lectura acestui articol a stârnit comentarii pasionate în lumea medicală şi în cea profană. Primarul oraşului New York a dat ordin ca Departamentul de Justiţie al municipalităţii să deschidă o anchetă. Procurorul statului Illinois, unde se editează JAMA, a solicitat redacţiei numele autorului articolului, dar revista a refuzat să-l deconspire. S-a aflat doar că publicarea s-a făcut după discuţii îndelungate. În cadrul dezbaterii publice care a urmat publicării acestui articol au fost exprimate opinii care afirmau că, în realitate, nu ne aflăm în faţa administrării unei doze "masive" de morfină, care în mod evident era moderată, departe de cea letală. Unii ar fi optat pentru mai multe doze mici şi repetate, care, după opinia lor, ar fi adus "un sfârşit mai liniştit şi mai natural". Celebrul ziar "Times" publică un interviu cu redactorul-şef al revistei medicale, care a afirmat că el cunoaşte provenienţa articolului, dar că nu poate garanta că faptul în sine a avut loc în realitate. Ziarul "American Medical News" optează tot pentru ideea unei ficţiuni, iar "American Medical Association" a fost obligată să declare public că este împotriva eutanasiei şi că articolul publicat de JAMA nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al acestei organizaţii.
Ceea ce şochează în acest caz este atât eutanasia "la prima vedere", cât şi comunicarea publică a gestului, ceea ce sugerează o toleranţă a acestui tip de atitudine.
O asemenea atitudine radicală poate conduce la dictatura medicului în luarea deciziilor şi la abuz. Pacienţii ar putea fi omorâţi de medicii lor fără să li se ceară acordul. Mai mult, dintr-o perspectivă utilitaristă, într-o epocă în care fondurile pentru sănătate sunt reduse şi vor fi mereu mai reduse, decidenţii ar putea pune întrebarea dacă este etic să acorzi bolnavilor terminali tratamente extrem de scumpe, cu scopul de a le prelungi vieţile cu câteva săptămâni. Aceste fonduri ar putea fi folosite în îngrijirea prenatală sau a nou-născuţilor, în salvarea vieţii sau îmbunătăţirea calităţii vieţii pe termen lung pentru alţi pacienţi. Acceptarea iraţională a eutanasiei aduce cu sine pericolul unei veritabile "pante alunecoase", care ar dezumaniza societatea umană şi medicina. (Dr. Beatrice Ioan, Dr. Vasile Astărăstoae, Iaşi)

România, în dezacord cu Europa
În septembrie 2003, Dick Marty, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a înaintat Comitetului pentru Afaceri Sociale, Sănătate şi Familie un raport privind eutanasia. Raportul susţinea practicarea eutanasiei şi decriminalizarea ei şi a fost aprobat, într-o rezoluţie, cu 15 voturi pentru şi 12 contra, urmând a fi supus discuţiei Adunării Parlamentare. În acelaşi timp, codul deontologic al Colegiului Medicilor din România interzice în mod expres practicarea eutanasiei sub orice formă. Medicul român se află, deci, în faţa unui conflict etic atunci când este pus în situaţia de a practica eutanasia. Termenul "eutanasie" a fost formulat, relativ târziu, de Francis Bacon (1561-1626), care îi acordă un sens filozofic. El îi dădea semnificaţia de "moarte bună, liniştită, fericită". În greaca veche: eu înseamnă bun, armonios; thanatos înseamnă moarte.