Alergiile, boală a omului modern
0
La nivel mondial, 30% dintre adulţi şi 40% dintre copii suferă de alergii, specialiştii vorbind de proporţiile epidemice pe care acestea tind să le capete. În afara predispoziţiei genetice, o legătură cu creşterea numărului acestora o are şi schimbarea stilului nostru de viaţă în ultimii 50 de ani.
Putem spune că avem o alergie când corpul nostru reacţionează exagerat în faţa unor „intruşi” (numiţi alergeni – polen, praf, mucegai, alimente, medicamente), care nu le creează probleme majorităţii oamenilor.
Atunci când intră în contact cu un factor de risc, în organismul persoanelor alergice se eliberează histamină, o substanţă care declanşează un răspuns inflamator, ce se traduce prin simptome specifice.
În funcţie de tipul alergiei, simptomele apar la nivelul căilor respiratorii (strănut, tuse), al pielii (eczeme) sau pot fi de ordin digestiv (vărsături, crampe). Reacţiile pot fi uşoare sau grave, putând afecta întreg organismul, cu consecinţe uneori fatale (şoc anafilactic).
4 paşi pentru a înţelele alergiile
1. Într-o primă fază, substanţa alergenă (polen, acarieni) ajunge în corp.
2. Substanţa este identificată drept alergen de către limfocite (globule albe), care îi „memorează” identitatea, declanşând producţia de anticorpi specifici (IgE).
3. În momentul în care are loc un nou contact cu alergenul, anticorpii declanşează producţia excesivă de histamină.
4. Histamina induce un răspuns inflamator, care se manifestă prin simptomele alergiei (strănut, ochi înroşiţi, respiraţie dificilă, secreţii nazale).
Igiena excesivă, cauză posibilă
Cel mai mare risc de a face alergii îl au persoanele care moştenesc de la unul dintre părinţi această predispoziţie. Creşterea numărului de persoane cu alergii are o mare legătură cu desfăşurarea tot mai multor activităţi în spaţii închise (unde ne expunem prafului, părului de animale şi mucegaiului), cu consumul alimentelor procesate, pline de chimicale, dar şi cu lipsa alăptării şi cu excesul de antibiotice.
Se încarcă comentariile...
