7 lucruri fascinante despre corpul uman: de ce nu putem să ne gâdilăm singuri

Nu ne putem gâdila singuri pentru că nu există nicio surpriză  FOTO Shutterstock

Corpul uman este capabil de mici miracole, cum ar fi să se protejeze singur de diverse „atacuri“. De cele mai multe ori nici măcar nu ne dăm seama că organismul are mici secrete care ne protejează sau care au o explicaţie atât de simplă, încât nici nu ne-a trecut prin cap.

Site-ul „Today I found out“ a realizat o listă cu lucruri fascinante (si uneori puţin scârboase) despre corpul uman.

De ce este aproape imposibil să te gâdili singur

Explicaţia ştiinţifică spune că nu te poţi gâdila singur deoarece creierul face distincţia dintre lucrurile neaşteptate şi cele anticipate, îmbunătăţindu-şi timpul de răspuns. Pe scurt, nu te poţi gâdila singur deoarece nu există nicio surpriză. Creierul ştie exact ce mişcări faci, aşadar nu este luat prin surprindere. Pe de altă parte, atunci când te gâdilă altcineva, există senzaţii neaşteptate la nivelul pielii şi acestea activează „gâdilitura“.

Ce se află în spatele febrei musculare

Încă de la începutul secolului XX, se presupunea că febra musculară este cauzată de acidul lactic adunat în muşchi în timpul exerciţiilor extenuante, atunci când corpul este slab oxigenat. Noile cercetări au demonstrat că acest lucru nu este adevărat şi chiar că acidul lactic este folosit pentru „hrănirea“ muşchilor atunci când nu se oxigenează cum trebuie. Acum se crede că febra musculară are loc din cauza unor microfracturi în celulele muşchilor. Acest lucru se petrece atunci când facem o activitate ieşită din comun cu care muşchii noştri nu sunt obişnuiţi. Însă muşchii se adaptează repede la aceste activităţi noi, aşadar nu suferim de febră decât prima dată.

Aproape 85% din oameni respiră doar pe o singură nară

Oamenii respiră pe o singură nară pe rând. Şi mai interesant este că tiparul după care respirăm este destul de fix: cam o dată la patru ore nara pe care respirăm se schimbă. Acest lucru variază de la persoană la persoană şi mai depinde şi de poziţia corpului sau de congestia nazală. Schimbul dintre nări are loc printr-un ţesut erectil din nas, care este foarte asemănător cu ţesutul erectil din clitoris sau din penis.

Ţesutul se va umfla într-o nară, blocând-o, iar în acelaşi timp se va dezumfla în cealaltă nară, deschizând-o pentru a putea respira.

Alte studii au demonstrat că este foarte important pentru creier pe ce nară respiri. Atunci când respiri pe nara stângă, emisfera dreaptă a creierului va fi mult mai activă, mai dominantă, şi invers. Acest lucru ne este de folos, deoarece emisfera dreaptă a creierului este responsabilă cu creativitatea, cu imaginaţia, iar cea stângă este mai logică. Aşadar, dacă ne forţăm să respirăm doar pe o anumită nară, poate avea efect asupra felului în care gândim într-un anumit moment.

De ce ne curge nasul când e frig

Într-o zi obişnuită, o persoană normală va produce aproape un litru de mucus. Mare parte din el ajunge în gât şi este înghiţit, de cele mai multe ori fără să fim conştienţi că facem asta. Atunci când respirăm aer rece, producţia de mucus creşte semnificativ, surplusul eliminându-se prin nări, şi nu înghiţit. De fapt, micile vasele de sânge din nas reacţionează la frig, dilatându-se pentru a se ocupa de încălzirea aerului înainte de a intra în plămâni.

Acest flux sanguin crescut nu ajută doar la încălzirea aerului care intră în plămâni, ci şi oferă mai mult sânge glandelor care produc mucus în nasul nostru. Aceste glande, fiind impulsionate de fluxul sanguin, încep să producă mai mult mucus, şi aşa nasul ne curge mai mult atunci când este frig. Când ajungem undeva la cald, vasele de sânge se contractează înapoi, şi rata de producere a mucusului revine la normal (adică la cam patru ceşti pe zi).

Ce sunt pietricelele scârboase şi mirositoare din gâtul tău

Câteodată, avem în gât nişte „chestii“ albe şi scârboase pe care le simţim atunci când înghiţim. Ele se cheamă pietre ale amigdalelor şi sunt compuse din mucus, celule moarte şi bacterii care se formează în amigdale. Când acest mucus, celule moarte şi bacterii se întăresc sau se calcifiază, formează o piatră albă (sau galbenă) pe amigdală. Aceste pietre sunt foarte comune, foarte mirositoare şi se întâlnesc şi la adulţi, şi la copii. Totuşi, se formează mai des la oamenii care suferă frecvent de infecţii în gât. Studiile au demonstrat că cei care şi-au scos amigdalele nu fac aproape niciodată pietre.

Limba nu are „zone“ diferite pentru fiecare gust

Gustul nu se resimte doar în anumite zone ale limbii, contrar opiniei generale. Acest mit a luat naştere când un oarecare psiholog de la Harvard a tradus greşit o lucrare din germană. În realitate, orice papilă gustativă poate, mai mult sau mai puţin, să simtă unul dintre cele cinci gusturi cunoscute (dulce, sărat, acru, amar şi iute), prin diverse mecanisme. Însă unele gusturi se simt mai bine în anumite locuri, pe când pentru celelalte trebuie „să se chinuie“ un pic.

Oamenii au mai mult de cinci simţuri

Se pare că există cel puţin nouă simţuri, iar majoritatea oamenilor de ştiinţă cred că, de fapt, sunt cam 21. Simţul este orice sistem format dintr-un grup de celule senzoriale care răspunde unui fenomen fizic specific şi care corespunde unui grup anume de regiuni din creier unde se primesc şi se interpretează semnalele.

Simţurile obişnuite sunt văzul, gustul, auzul, mirosul, atingerea, presiunea, mâncărimea, termorecepţia (abilitatea de a simţi căldura şi frigul), propriocepţia (abilitatea de a şti ce părţi ale corpului sunt relaţionate cu alte părţi ale copului), senzorii de tensiune (abilitatea de a monitoriza tensiunea musculară), percepţia echilibrului (ceea ce ne face să simţim echilibrul şi ne face conştienţi de mişcările corpului în termeni de accelerare şi de direcţie), receptorii de extindere (sentimentul dilatării al vaselor de sânge care este deseori implicat în durerile de cap), chemoreceptori (felul în care detectăm hormoni ai sângelui şi medicamentele), setea, foamea, magnetorecepţia (abilitatea de a detecta câmpurile magnetice) şi simţul timpului.

Timpul ca simţ este încă un subiect aprins de dezbatere, întrucât nu s-a descoperit un singur mecanism responsabil cu percepţia lui. Totuşi, datele experimentale au demonstrat că oamenii au o percepţie a timpului foarte exactă.

Citeşte mai multe despre coprul uman:

Mituri din trecut despre corpul femeilor

Când vine vorba de corpul femeii, credinţele populare şi chiar afirmaţiile unor învăţaţi din vremurile trecute nu s-au apropiat întotdeauna de adevăr. Lămâile folosite pe post de contraceptive şi infertilitatea cauzată de citit sunt doar două dintre falsele concepţii care au rămas întipărite în mintea oamenilor, uneori şi pentru sute de ani

Curiozităţi de prin lume adunate: 1.200.000 de ţânţari pot goli sângele din corpul unui om

Având în vedere faptul că jocul de şah dispune de mai multe mutări posibile decât numărul atomilor din Universul cunoscut sau că regina Cleopatra a Egiptului a trăit într-o perioadă mult mai apropiată în timp de primii paşi ai omului pe Lună, decât de momentul în care s-a construit Marea Piramidă din Giza, Reddit a alcătuit o listă cu aspecte interesante sau ciudate care au suscitat atenţia utilizatorilor acestei reţele de socializare.

Care este cea mai bună poziţie de somn

În timpul somnului, autocontrolul dispare, iar poziţia în care dormi este foarte importantă pentru sănătatea organismului. Nevoile corpului sunt cele care dictează o anumită poziţie de somn, fiecare cu avantajele şi dezavantajele sale asupra sănătăţii.

Patru mituri despre deshidratare, demontate: cât de actuală mai este „regula celor opt pahare cu apă“

Fiecare celulă din organismul uman are nevoie de apă ca să funcţioneze. Avem nevoie de apă pentru procesele de reglare a temperaturii corpului, pentru digestie, pentru protecţia organelor. Chiar dacă ne hidratăm zilnic, nu respectăm întotdeauna cantităţile recomandate. Pe timp de vară însă, trebuie să fim mai atenţi ca niciodată.

Nouă semnale transmise bărbaţilor de corpul femeii

Ochii, mâinile şi genele spun foarte multe lucruri despre ceea ce gândesc femeile, avertizează editorii David Schipper şi Lisa Jones. Dornici să dea o mână de ajutorul bărbaţilor care vor să descifreze limbajul corpului femeilor, jurnaliştii publicaţiei „Men’s Health“ indică nouă lucruri care trădează stările de spirit şi gândurile sexului frumos.