Analiză Orizontul 2030: Ilie Bolojan a primit mandat complet la șefia PNL. Cât de aproape este o candidatură la alegerile prezidențiale

Reales duminică în fruntea PNL până în 2030, Ilie Bolojan își consolidează puterea într-un moment de maximă tensiune politică, chiar în ajunul învestirii Cabinetului Veștea. Faptul că unii lideri liberali au acceptat portofolii ministeriale ocolind decizia oficială a partidului a fost rapid speculat de Bolojan: în loc să fie un semn de slăbiciune, indisciplina din tabăra miniștrilor a funcționat ca un catalizator pentru strângerea rândurilor și blocarea disidenței interne.

Ilie Bolojan, la Congresul extraordinar al PNL. FOTO: Inquam Photos

„Congresul asigură continuitatea proiectului PNL în direcția pe care Ilie Bolojan și-o dorește”

Analistul politic Adi Zăbavă consideră că ceea ce s-a întâmplat la congres reprezintă cel mai important succes al lui Bolojan de la preluarea conducerii PNL.

„Fără doar și poate, actualul congres și deznodământul său reprezintă încă o victorie, probabil cea mai importantă de până acum, pentru Ilie Bolojan. Au existat și alte victorii mai mici, prin voturile din structurile de conducere și prin deciziile care, în mare parte, i-au fost favorabile. De această dată însă, Congresul a luat o decizie clară și fără echivoc, cu susținerea majorității delegaților. Practic, s-a decis cu o majoritate covârșitoare și nu mai pot exista schimbări de direcție pe termen scurt. Congresul asigură continuitatea proiectului PNL în direcția pe care Ilie Bolojan și-o dorește", a explicat Adi Zăbavă pentru „Adevărul”.

Credibilitatea, miza centrală a liderului PNL

În viziunea analistului, principalul obiectiv al lui Ilie Bolojan în perioada următoare nu este extinderea electorală sau repoziționarea parlamentară, ci menținerea capitalului de credibilitate acumulat în ultimul an. Această miză este, spune el, strâns legată de evoluția partidului într-un context politic tot mai personalizat.

„Principalul obiectiv al lui Ilie Bolojan este păstrarea credibilității câștigate în această perioadă. În funcție de modul în care se va raporta la ceea ce se întâmplă cu actualul guvern și cu majoritatea parlamentară, el încearcă să rămână principala voce politică reprezentativă pentru electoratul de centru-dreapta, pro-european și reformist. Acesta este și obiectivul PNL, pentru că, într-o scenă politică tot mai personalizată, orice câștig de imagine al lui Ilie Bolojan se va reflecta automat și asupra partidului. De altfel, creșterea PNL în sondajele din ultima perioadă se datorează în principal imaginii bune de care beneficiază Ilie Bolojan", explică Zăbavă.

Opoziție sau susținere, o decizie dependentă de arhitectura guvernării

Una dintre principalele necunoscute ale momentului este poziționarea PNL față de viitorul guvern Veștea, respectiv opțiunea dintre opoziție sau rămânerea la guvernare într-un guvern minoritar alături de USR și UDMR. Analistul subliniază că opoziția s-ar putea dovedi extrem de dificilă pentru liberali în condițiile date.

„În ceea ce privește o eventuală trecere în opoziție, este greu de spus dacă aceasta i-ar fi mai convenabilă. Depinde foarte mult de cum ar arăta viitorul guvern, cine l-ar susține și din cine ar fi format. Dacă Guvernul Veștea va trece, soluția naturală pentru Ilie Bolojan ar fi opoziția, mai ales dacă acest guvern nu poate fi investit fără voturi venite din zona AUR. Rămâne însă de văzut dacă această poziționare i-ar fi mai ușoară sau mai dificilă", precizează Zăbavă.

În opinia sa, un executiv susținut inclusiv de AUR ar putea face opoziția mai coerentă pentru Bolojan, dar ar complica competiția politică, în condițiile în care PNL ar intra pe același segment de vizibilitate cu formațiunea condusă de George Simion.

„Pentru că până acum AUR a fost principalul beneficiar al statutului de partid de opoziție, iar PNL ar trebui să intre într-o competiție directă pentru același segment de electorat și de vizibilitate politică", avertizează analistul.

În opinia lui Adi Zăbavă, nu atât calitatea guvernării i-a consolidat lui Bolojan cota de susținere, cât mai ales impresia de onestitate pe care a transmis-o, inclusiv prin faptul că a devenit o țintă pentru mai multe forțe politice.

„Ilie Bolojan nu a avut o guvernare ușoară. Percepția asupra guvernării nu a fost întotdeauna favorabilă, au existat decizii dificile care nu au fost bine primite de populație. Cu toate acestea, onestitatea cu care și-a asumat aceste măsuri, principiile pe care le-a respectat și faptul că a devenit o țintă pentru adversarii politici au contribuit la consolidarea unui profil credibil pentru o parte importantă a electoratului", explică Zăbavă.

Orizontul 2030 și perspectiva prezidențială

Cu un nou mandat de patru ani la conducerea PNL și cu un nivel ridicat de încredere publică, Ilie Bolojan intră în mod inevitabil în discuția privind o posibilă candidatură la președinția României în anul 2030. Analistul confirmă această posibilitate, dar atrage atenția că evoluțiile politice pot schimba semnificativ contextul.

„În ceea ce privește o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, drumul este lung și se pot întâmpla foarte multe lucruri în PNL și pe scena politică românească. Totuși, un lider al Partidului Național Liberal care are o cotă bună de încredere poate deveni în mod natural o opțiune pentru o candidatură prezidențială. În prezent, Ilie Bolojan se află în topul încrederii în rândul politicienilor și, dacă alegerile ar avea loc acum, ar fi îndreptățit să candideze. Însă orizontul de timp este de patru ani și până atunci lucrurile se pot schimba semnificativ", conchide Zăbavă.

Votul de duminică

Cu 1.769 de voturi pentru, Ilie Bolojan a fost reales duminică în funcția de președinte al Partidului Național Liberal în cadrul Congresului Extraordinar al PNL. Actualul prim-ministru interimar a candidat și a fost ales pe baza moțiunii ''Modernizare cu Rădăcini'', împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Pentru că am deranjat, am aprins lumina, am tăiat privilegii, am arătat un alt mod de guvernare, suntem sub un asalt teribil din toate părţile şi cu toate armele. Nu ştiu să fi existat în ultimii ani un atac atât de puternic asupra unui partid. Dacă facem o analiză a modului în care s-a gândit această moţiune de cenzură în care a fost doborât guvernul, strategia asta bazată pe faptul că preşedinţii noştri de organizaţii şi dumneavoastră veţi trăda, veţi accepta momeala unor posturi, a unor avantaje personale, că veţi accepta să fiţi brelocul Partidului Social Democrat, executând deciziile luate din nou în afara partidului. Sunt mândru de partidul nostru, care nu şi-a trădat valorile şi a rezistat atacului furibund", a afirmat Bolojan în discursul susținut la congres.